Criza energetică globală provocată de invazia Rusiei în Ucraina a sporit interesul pentru sursele alternative de energie, inclusiv cea nucleară, în întreaga lume.
Vechimea infrastructurii nucleare, faptul că tehnologia a intrat într-un mod de eliminare treptată în multe națiuni și rezistența continuă la noi proiecte nucleare complică însă o întoarcere rapidă pentru multe programe nucleare.
După cum reiese din datele raportului World Nuclear Industry Status Report, majoritatea programelor de energie nucleară au fost demarate în anii 1970, fapt care se reflectă în vârsta reactoarelor nucleare din prezent.
În ciuda faptului că unele programe nucleare au luat sfârșit (și multe altele sunt programate pentru eliminare), numărul programelor nucleare din lume s-a stabilizat de mai multe decenii, deoarece unele națiuni continuă să adopte această tehnologie, cel mai recent fiind Emiratele Arabe Unite și Belarus în 2020.
La sfârșitul lunii octombrie, Polonia a anunțat că dorește să înceapă să utilizeze energia nucleară în 2033.
În jurul acelei date, alte șase programe nucleare – printre care cele din Belgia, Germania, Elveția și Spania – vor fi programate să se închidă, chiar dacă acest lucru ar putea fi acum supus unor modificări.
Pentru a echilibra o scădere a programelor nucleare ar putea fi Italia, care discută despre reluarea acestei tehnologii sub noul său guvern de dreapta, deși a abandonat-o și chiar a scos-o în afara legii după dezastrul de la Cernobîl din 1986.
Alte schimbări de direcție sunt posibile în Suedia și Olanda
În țări cunoscute pentru opoziția fermă față de energia nucleară se fac pași mici în direcția extinderii nucleare, dar acestea se confruntă cu obstacolele așteptate.
Germania a prelungit recent capacitatea de a-și utiliza cele trei reactoare rămase până în aprilie 2023, în cadrul unei dezbateri publice aprinse. Inițial, țara plănuia să oprească toate reactoarele până la sfârșitul acestui an.
În Japonia, care a redus semnificativ numărul de reactoare în funcțiune de la dezastrul de la Fukushima din 2011, unele reactoare se apropie de vârsta de 60 de ani – fostul plafon de durată de viață pe care țara ar putea acum să îl elimine din cauza circumstanțelor actuale.
În Belgia, unde vârsta medie a reactoarelor este de peste 40 de ani, o petiție de amânare a opririi din septembrie a unui reactor a eșuat.
În timp ce guvernul a prelungit sfârșitul duratei de viață a altor trei reactoare de la 2023 la 2025 după invazia Ucrainei și ar putea chiar să le pună în funcțiune pe unele până în 2035.
În ciuda plafonării programelor de energie nucleară, importanța relativă a tehnologiei a scăzut totuși, deoarece capacitatea altor tipuri de energie a depășit cea a energiei nucleare.
În 2021, tehnologia a produs mai puțin de 10 % din energia electrică globală, în scădere față de un nivel ridicat de 17,4 % în 1995 și 1996.
Dacă se iau în considerare toate nevoile energetice mondiale, nu doar energia electrică, nucleara a contribuit cu doar 4,3 procente.
SURSA: Chart: The Rise And Fall Of Nuclear Energy? | Statista
