Normedia vă prezintă în Exclusivitate un interviu cu Cosmin Voevodschi, Owner și CEO la Real Estate Investment, respectiv CEO la ISO Certification Body. În lumea antreprenoriatului, povestea lui Cosmin este un exemplu strălucitor de perseverență și reușită.
„Ce putem face pentru a aduce schimbări pozitive în jurul nostru?” Fie că suntem antreprenori în devenire sau persoane pasionate de implicare socială este momentul să acționăm.
Împreună, putem transforma pasiunea noastră în acțiuni concrete. Să ne implicăm în comunitate, să împărtășim din resursele noastre pentru a sprijini cauzele care au cu adevărat nevoie. Fie că este vorba de un gest mic sau de o inițiativă mai amplă, orice contribuție contează.
-
Cosmin, ne poți spune despre parcursul tău că antreprenor și ce te-a determinat să te implici în filantropie?
Am început propria afacere, de consultanță ISO, în anul 2007, când aveam 20 de ani, iar din septembrie 2009 mi-am făcut propria companie de certificare ISO. În acest moment fiind pe locul 2 în țară pe acest domeniu de activitate, cu peste 6000 de clienți din 23 de țări, care anual își prelungesc certificatele.
Legat de domeniul imobiliar prima investiție a fost în 2010 într-un apartament, iar ulterior, pe măsură ce firma a crescut și profitul în același ritm, am început să achizionez mai multe.
În filantropie am început semnificativ, în 2017, la 10 ani față de când m-am apucat de business, când deja aveam o stabilitate financiară.
Ce m-a determinat să fac publice donațiile de peste 10.000 de euro, a fost dorința mea de a provoca și alți antreprenori cu posibilități, să își arate forță lor financiară prin donațîi, nu doar prin cumpărarea de șampanii scumpe în cluburile de fițe din Bucureșți sau Mamaia.
2. Ai făcut mai multe donații semnficative, cum ar fi aparatură medicală pentru Spitalul din Găeșți. Ce te motivează să susții astfel de cauze?
Având în vedere că deja atinsesem acea stabilitate financiară de care am menționat anterior, am dorit să întorc o parte din binele pe care l-am primit în decursul anilor.
Am contactat spitalul din Găeșți spunându-le că doresc să fac o donatie de 10000 euro. Ei mi-au spus că ar avea nevoie de un aparat automat de analize, care costă 25000 euro, pe care dacă nu reușeau să îl achiziționeze, ar fi avut 2 variante. Prima, să transfere toți cei 140 pacienți care se aflau zilnic internați acolo, la spitalul de urgență Târgoviște, iar a două, să păstreze pacienții în acest spital, însă medicii ar fi diagnosticat pacienții fără să le facă vreo analiză înainte.
Așa că am decis să suplimentez suma din donație și m-am ocupat de achiziționarea acelui aparat. Menționez că toate donațiile pe care le-am făcut au fost realizate din banii personali, obținuți din dividende, nu s-a plătit cu banii firmei.
Având în vedere bucuria și recunoștința pacienților după ce a fost instalat acest aparat, la un an după, am achiziționat pentru Centrul de recuperare neuromotorie Gură Ocniței, aparatură în valorare de 27000 euro. Acolo, peste 1000 de copii veneau anual la recuperare, iar aparatura pe care centrul o avea era extrem de veche, unele aparate erau chiar dinainte să mă nasc eu.
Pe baza acestei noi aparaturi copiii primeau același tratament că la o clinică privată, unde o ședința costă 250 lei.
3. Cum crezi că se îmbină antreprenoriatul cu responsabilitatea socială?
Cred că se poate îmbina foarte bine dacă eșți echilibrat. Dacă realizezi că de la un anumit nivel încolo, viață ta nu se schimbă semnificativ dacă ai mai mulți bani și nu vrei să faci bani doar ca să te compari cu alții, poți să începi să te gândeșți să ajuți și pe ceilalți care au nevoie. Iar mulțumirea sufletească este imensă.
Este foarte important însă că să nu aștepți doar la apreciere pentru “efortul’’ pe care îl faci, pentru că vei primi și critică în aceeeași măsură. Vor fi și multe voci care vor spune că sigur niște interese ascunse, dacă donezi, că altfel n-ai avea de ce să o faci.
4. Care au fost cele mai mari provocări pe care le ai întâlnit în activitatea ta?
Primii 6-7 ani, până am început să am o baza solidă de clienți care să ne recomande, cea mai mare provocare a fost să mă adaptez la nevoile pieții. An de an trebuia să mă reinventez, să vin cu ceva nou, că să pot fi înaintea concurenței și să câștig cota de piață.
Apoi a mai fost provocator atunci când am decis să trec de la afacere de familie cu 1 angajat, la un antreprenor liber, care să aibă o echipa de 15 oameni în spate care să implementeze ideile mele pentru extindere.
Totul pleacă de la mindset, până nu am reușit să îl schimb, nu am putut evolua ca și companie, eram blocat în firma, muncind și până la 2 noaptea.
Ce m-a ajutat a fost momentul în care am auzit următoarea afirmație: ‘’Dacă calculezi rezultatul final, decât să fii doar tu care să ți dai 110% interesul, mai bine să ai 5 oameni care să și dea 80% din interes’’
5. Ce planuri ai pentru viitor, atât în antreprenoriat, cât și în zona de implicare socială?
Pe partea de certificare ISO, ne dorim să ajungem la 10000 de clienți stabili, care să își plătească prelungirea certificatelor anual.
Pe partea de imobiliare momentare sunt în standby, mă aștept că de la anul după ce se termină cu alegerile din SUA și România, să fie dezvoltatori cu probleme de cash flow și să apară oferte foarte atractive în piață.
Legat de implicarea socială, momentan nu am niciun plan pentru anul acesta, pentru că așa cum am zis mai sus, e an electoral și orice donație va fi speculată că o favorizare a unui director de instituție, automat a unui anumit partid politic, pentru că toți șefii sunt numiți politic. O să văd de la anul ce nevoi vor fi.
6. Ce sfat ai pentru tinerii care doresc să înceapă o afacere și să fie în același timp, responsabili social?
Pentru cei care vor să înceapă o afacere aș recomandă:
- În primul rând să le placă ceea ce fac, să fie ceva ce ar face cu plăcere și dacă nu ar fi plățiți o perioada de timp. Altfel pe termen lung e greu să ai o constanța în ceea ce faci.
- Să pornească de la o nevoie în piață, și să vadă cum pot satisface ei acea nevoie. Să se gândească ce îi va diferenția pe ei față de concurență. Dacă vor să se apuce doar pentru că au văzut că unora le merge, nu e deloc garantat că le va merge și lor.
- Să își schimbe mindsetul, către antreprenoriat. Dacă nu au avut în familia lor rude cu companii mari de la care să învețe, cu siguranță acest mindset este unul limitativ și trebuie schimbat pentru a avea rezultate semnificative.
- Să testeze, nu poți știi dacă merge sau nu, până nu testezi.
- Să nu asculți de prieteni și de rude că nu se poate. Și când nu îți iese ceva și ei îți spun că ți-au zis că nu o să meargă, tu mergi mai departe. Când ajungi la succes vei vedea că mentalitatea lor a fost greșită în antreprenoriat.
- Spre deosebire de 2007 când nu găseai resurse în țară noastră din care să înveți drumul spre antreprenoriat, acum sunt multe opțiuni. Cea care m-a ajutat pe mine în ultimii ani a fost Upriserz, a lui Lorand Soares. Educându-te antreprenorial poți evita greșeli care sigur te vor costă timp și bani. Dacă aveam acces la aceste cursuri în perioada 2007-2008 cu siguranță aș fi ajuns la succesul dorit cu câțiva ani mai devreme.
Pe partea de responsabilitate socială aș recomandă să înceapă cu puțin, iar pe măsură ce cresc veniturile să crească și donațiile.
7. În încheiere, ce mesaj ai pentru cititorii noștri?
Dacă simt că antreprenoriatul e pentru ei, să știe că nu e un drum ușor dacă vrei să faci performanță, însă merită.