Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a intrat în centrul unui scandal de proporții după ce o instituție aflată în subordinea sa a aprobat organizarea a două „sesiuni de training” în locații de lux: Nisa, pe Coasta de Azur, și Larnaca, în Cipru. Costurile totale s-au ridicat la peste 107.000 de euro, bani proveniți direct din bugetul public.
Ministrul Dragoș Pâslaru a reacționat ferm: a anunțat demiterea directorului instituției și trimiterea Corpul de control pentru a investiga în detaliu cheltuielile și pentru a propune sancțiuni clare.
Conform declarației ministrului, instituția cu statut de ordonator terțiar de credite – ceea ce înseamnă că își poate aproba singură cheltuielile – a decis să organizeze două deplasări externe sub pretextul formării profesionale:
-
1–5 septembrie 2025, Nisa (Franța) – cinci zile pe Coasta de Azur, cazare la hotel de patru stele;
-
15–19 septembrie 2025, Larnaca (Cipru) – cinci zile într-o stațiune de lux, cazare la hotel de cinci stele.
La aceste sesiuni urmau să participe 30 de angajați ai instituției, inclusiv directorul care a semnat aprobările.
Costul total: 500.000 de lei (107.000 de euro) – echivalentul a aproape 360 de pensii medii în România sau 200 de burse sociale pentru elevi timp de un an.
Într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook, ministrul a catalogat situația drept „excursii pe banii statului” și a anunțat că nu va tolera niciun derapaj în ceea ce privește cheltuirea banului public:
„Atât eu, ca ministru, cât și acest guvern condus de prim-ministrul Ilie Bolojan, avem toleranță zero față de risipa banului public. Am dispus demiterea imediată a directorului și am trimis Corpul de control pentru a investiga toate detaliile și a propune sancțiuni”.
Ministrul a adăugat că astfel de comportamente „compromit încrederea cetățenilor în instituții și alimentează percepția că statul este o vacă de muls pentru privilegiați”.
De-a lungul timpului, presa și societatea civilă au semnalat frecvent situații similare: deplasări externe cu pretext de cursuri sau conferințe, dar care în realitate au semănat mai mult cu mini-vacanțe pentru funcționari.
Cazul actual reia aceeași schemă: alegerea unor destinații turistice de top, costuri exagerate, număr mare de participanți și lipsa transparenței în justificarea beneficiilor pentru instituție.
Specialiștii în integritate publică atrag atenția că România are deja o rețea dezvoltată de centre de formare profesională interne – inclusiv la nivel guvernamental sau în universități – unde astfel de traininguri ar putea fi organizate la costuri mult mai mici.
Scandalul a generat reacții imediate:
-
Reprezentanți ai opoziției au cerut publicarea tuturor documentelor legate de cheltuieli și a listei participanților. „Trebuie să știm cine a beneficiat de aceste vacanțe mascate”
-
Sindicatele din sectorul bugetar au atras atenția că, în timp ce unii angajați merg la cursuri în stațiuni de lux, alții nu au acces nici măcar la programe de perfecționare esențiale.
-
Cetățenii, în secțiunile de comentarii online, au reacționat cu ironie și revoltă: „Training la Nisa? Să ne învețe cum se face plaja corect?” sau „Cu banii ăștia se puteau cumpăra manuale școlare pentru un întreg județ”.
Trimiterea Corpul de control are scopul de a stabili clar:
-
Cine a aprobat deplasările și în baza căror documente;
-
Cum au fost alese destinațiile și companiile de servicii;
-
Care a fost obiectul exact al „trainingurilor” și ce rezultate concrete aduc ele instituției;
-
Dacă s-au încălcat reglementările legale privind cheltuielile publice.
În funcție de concluziile raportului, persoanele implicate ar putea fi sancționate disciplinar, obligate să returneze sumele sau chiar investigate de DNA, dacă există suspiciuni de abuz în serviciu sau deturnare de fonduri.
Premierul Ilie Bolojan a promis încă de la începutul mandatului o campanie dură împotriva risipei și ineficienței în administrația publică. Cazul „excursiilor la Nisa și Larnaca” pune la încercare această promisiune și oferă oportunitatea de a demonstra că toleranța zero nu este doar un slogan.
Analistul politic Cristian Pîrvulescu a subliniat:
„Astfel de cazuri devin teste de credibilitate pentru un guvern care și-a asumat austeritatea și eficiența. Dacă sancțiunile vor fi ferme și transparente, mesajul transmis va fi puternic. Dacă însă totul se rezumă la o demitere formală, percepția publică va fi de complicitate”.
În contextul în care România gestionează miliarde de euro din fonduri europene, astfel de scandaluri pot afecta credibilitatea țării în fața Comisiei Europene.
Experții în finanțări nerambursabile avertizează că Bruxelles-ul monitorizează atent modul de cheltuire a banilor publici, iar cazuri precum acesta pot genera blocaje sau condiționalități suplimentare în viitoarele tranșe de finanțare.
Cazul „trainingurilor de lux” arată cât de fragil este echilibrul dintre nevoia reală de formare profesională și tentanția funcționarilor de a transforma astfel de programe în vacanțe mascate.
Demisia directorului și ancheta Corpului de control sunt doar primul pas. Pentru ca lucrurile să nu se repete, este nevoie de:
-
reguli mai stricte privind destinațiile și costurile trainingurilor;
-
publicarea transparentă a agendelor și rapoartelor de activitate;
-
responsabilizarea ordonatorilor de credite prin sancțiuni ferme.
Ministrul Dragoș Pâslaru a transmis un mesaj clar: „Nu voi permite niciunui funcționar să își bată joc de banii publici”. Rămâne de văzut dacă acest mesaj se va traduce și într-o schimbare de sistem sau doar într-un nou scandal pasager.
