Cine gestionează investițiile de 14 mld. € la Energie: Constantin Bordeianu, dublu condamnat pentru conducere fără permis

Constantin Bordeianu, fost agent și ofițer de poliție în cadrul DNA și DGA, în prezent director general al Direcției Generale Investiții din Ministerul Energiei – structura care gestionează programe de peste 13,6–14 miliarde de euro – a fost condamnat penal în două dosare distincte pentru conducere fără permis (art. 335 alin. 2 Cod penal).

Prima hotărâre a rămas definitivă în septembrie 2024 la Curtea de Apel București; a doua, pronunțată în septembrie 2025 de Judecătoria Sinaia, a stabilit 4 luni închisoare (contopite cu amenda de 6.000 lei din dosarul anterior) cu amânarea aplicării pedepsei și termen de supraveghere. Cazul ridică întrebări acute despre integritatea managerială la vârful unei instituții care rulează bani europeni și naționali în proiecte critice pentru securitatea energetică.

Pentru faptele încă nesoluționate definitiv, operează prezumția de nevinovăție. În spețele descrise, hotărârile menționate sunt definitive (2024) și pronunțate în primă instanță cu contopire (2025), conform datelor din portalurile instanțelor.

Ce spun hotărârile: două episoade, aceeași infracțiune

• Sentința 1 – București (definitivă)

La 23 iunie 2021, în jurul orei 17:10, Bordeianu ar fi condus în Piața Universității, Sector 1, în perioada în care dreptul de a conduce îi era suspendat (28 mai – 26 iunie 2021, după o depășire neregulamentară). Judecătoria Sectorului 1 l-a condamnat în aprilie 2024 la amendă penală de 6.000 lei. Curtea de Apel București a menținut în 30 septembrie 2024: amânarea aplicării pedepsei pe 2 ani supraveghere, program de reintegrare la psiholog și 60 de zile muncă în folosul comunității (Arhiepiscopia Bucureștilor/ DGASPC Ilfov – Săftica).

• Sentința 2 – Sinaia (septembrie 2025)

La 13 octombrie 2021, în jurul orei 17:00, pe DN1, Bordeianu a condus din nou cu permisul suspendat (pe fondul dosarului precedent). Judecătoria Sinaia l-a condamnat la 4 luni închisoare; în concurs cu fapta anterioară, rezultă 4 luni închisoare + 6.000 lei amendă, cu amânarea aplicării și 2 ani supraveghere (de la data deciziei definitive din primul dosar). Se păstrează munca în folosul comunității și consilierea psihologică.

Instanțele notează că inculpatul a recunoscut faptele; în motivări apar atât circumstanțe atenuante (integrare socială, muncă, recunoaștere), cât și observații critice: o „atitudine de superficialitate față de sancțiuni”, cu risc creat pentru circulația rutieră.

Potrivit comunicărilor oficiale ale ministerului, Direcția Generală Investiții administrează, agregat, programe record: PNRR, Fondul pentru Modernizare, scheme naționale, Planul Național de Investiții – cu beneficiari precum Transelectrica, Transgaz, Complexul Energetic Oltenia, Romgaz. Din declarații publice reiese un volum total de ~13,6 mld. € în 2024, cu proiecte în rețele, producție (gaz, cărbune în tranziție, regenerabile), stocare și hidrogen.

În acest context, directorul general are responsabilități de validare, control, selecție, contractare, monitorizare și raportare. Credibilitatea încadrării pe standardele etic-integritate devine esențială, atât pentru auditul intern al ministerului, cât și pentru auditul extern și autoritatea de management pe fonduri europene.

Din declarații de avere și interes:

• 2008 – agent de poliție judiciară la DNA

• 2010–2017 – ofițer la DGA (MAI)

• Ulterior – angajat într-o firmă de pază a CL Sector 3;

• 2019 – intră în Ministerul Energiei ca consilier superior (guvernarea ALDE/PNL),

• din 2021 – promovat director general al Direcției Investiții (ministru Virgil Popescu, PNL).

• 2023–2024 – director la CNCIR (companie de stat), cu 184.214 lei venit anual; pensie MAI 163.740 lei/an (≈13.645 lei/lună).

• aprilie 2025 – revine pe poziția de conducere în minister.

În august, a fost surprins în imagini la o petrecere privată alături de foști colegi din structuri și personaje publice; evenimentul a alimentat discuții despre rețele informale și compatibilități în zona funcțiilor publice.

Trei întrebări fără răspuns (deocamdată)

1. Ce filtre a aplicat Ministerul Energiei la numirea/menținerea lui Constantin Bordeianu, având în vedere condamnarea din 2024 și noua condamnare din 2025? Există o comisie de disciplină și un audit de conformitate pe caz?

2. Conform legislației muncii la stat și codurilor interne, condamnările pentru fapte intenționate (chiar cu amânarea aplicării pedepsei) necesită măsuri (avertisment, destituire, schimbare de atribuții) în funcții cu decizie financiară majoră?

3. Pot Comisia Europeană, curțile de conturi sau alte autorități să considere aceste situații drept riscuri de management, afectând decontări și calendarul investițiilor?

Până la publicare, Biroul de Presă al Ministerului Energiei nu a transmis un punct de vedere privind situația angajatului.

Amânarea aplicării pedepsei nu echivalează cu „necondamnarea”. Fapta există, iar hotărârea produce consecințe: termen de supraveghere, muncă în folosul comunității, programe de consiliere. În paralel, instituțiile publice au obligația să aplice reglementările interne privind conduita, imaginea instituției, accesul la funcții sensibile și evaluarea managerială.

În plan etic, standardele românești și europene încurajează (și uneori impun) screening periodic pentru personalul cu atribuții critice pe bani publici.

Ministerul Energiei gestionează contracte, granturi și scheme în care credibilitatea actorilor este crucială. Când la vârf apare o fisură de integritate, riscurile sunt:

• Reputaționale – asupra întregului portofoliu;

• Operaționale – posibile blocaje în aprobări/semnături;

• Financiare – audit mai strict, contestații, până la corecții financiare;

• Politice – presiune pentru schimbări și rearanjări care pot întârzia proiectele.

Într-o perioadă în care România are nevoie de accelerare pe rețele, flexibilitate (stocare, demand response), noi capacități și decarbonare, stabilitatea și încrederea în echipele de investiții fac diferența între bani atrași și oportunități ratate.

Ce ar trebui să urmeze: 5 pași pentru a închide criza

1. Clarificare oficială a Ministerului Energiei privind statutul lui Bordeianu, măsurile disciplinare (dacă e cazul) și asigurarea continuității funcționale la DG Investiții.

2. Audit de conformitate (intern/independent) asupra fluxurilor decizionale semnate în perioada termenului de supraveghere, pentru eliminarea oricărui dubiu procedural.

3. Transparență: comunicat complet cu cronologia numirilor, motivele menținerii în funcție și cadrul legal aplicat.

4. Standardizare: introducerea unui filtru periodic de integritate (verificare cazier judiciar, situații incompatibile) pentru personalul cu decizie financiară.

5. Separare de atribuții temporară (dacă e necesar) pentru a evita riscuri pe procesele critice de investiții.

Cazul Constantin Bordeianu nu este doar o biografie controversată. Este un test pentru capacitatea statului de a pune laolaltă bani mari și integritate ridicată. În infrastructura energetică, unde marjele de eroare costă ani și sute de milioane, credibilitatea oamenilor care semnează investițiile e la fel de importantă ca proiectele în sine. Ministerul Energiei are acum obligația să limpezească rapid situația: fie confirmă că standardele au fost respectate și explică de ce, fie recalibrează echipa. Orice altceva perpetuează dublul standard – și pune în pericol tocmai tranziția energetică de care România are nevoie.

Sursă: G4Media