„Marea eliberare” în justiție: pedepse desființate și confiscări anulate de aproape 1 miliard €

Eliberarea din penitenciar a lui Lucian Duță, fost președinte CNAS, după admiterea în principiu a unui recurs în casație și suspendarea executării pedepsei, marchează ultimul episod dintr-un șir de decizii prin care instanțele au anulat sentințe definitive cu ani grei de închisoare și măsuri de confiscare în dosare de mare corupție.

Pe listă: Puiu Popoviciu (teren estimat la ~700 mil. €), Ovidiu Tender (~33 mil. €), Maricel Păcuraru (~3 mil. €). În așteptare: Dan Voiculescu (ICA – ~60 mil. € + produsul infracțiunii) și chiar recuperări deja operate în dosarul Duță (6,3 mil. € mită). Miza juridică devine una bugetară: posibile restituiri de sume și dobânzi, cu impact total care tinde spre 1 miliard de euro.

Cazuri-cheie care rescriu finalul dosarelor

Lucian Duță: eliberat, urmează fondul recursului în casație

La 17 septembrie 2025, ÎCCJ (jud. Adriana Ispas) a admis în principiu recursul în casație și a suspendat executarea pedepsei de 6 ani primită în 2022 pentru mită de 6,3 mil. € în dosarul cardului de sănătate, dispunând „punerea în libertate de îndată”. Pe fond, completul de 3 judecători va decide dacă anulează condamnarea. În joc sunt și 2,1 mil. € transferați deja de ANABI către ANAF dintr-un cont al lui Duță din Elveția și eventuale proprietăți sechestrate scoase la licitație.

Ovidiu Tender: condamnarea anulată, confiscările ridicate, dosar rejudecat

La 23 iulie 2024, Curtea de Apel București (jud. Cristian Bălan, V.E. Georgescu-Ashemimry) a anulat pedeapsa de 12 ani și 7 luni din 2015, reținând dezincriminarea componentei de abuz în serviciu întemeiat pe legislație secundară (efect al deciziei CCR 2016), a dispus rejudecarea pe alte capete (grup organizat, spălare de bani, înșelăciune) și a ridicat sechestrul instituit pentru un prejudiciu de ~33 mil. €. Consecință: ANAF trebuie să restituie sumele/confiscările operate și ar putea plăti dobânzi, în timp ce fostul condamnat poate solicita daune morale pentru cei 4 ani și 5 luni executați.

Puiu Popoviciu: achitat în revizuire, sechestrul pe 224 ha Băneasa ridicat

La 12 iulie 2024, CAB a anulat verdictul definitiv de 7 ani (2017–2018), iar în revizuire Popoviciu a fost achitat; pe 15 ianuarie 2025 decizia a rămas definitivă. S-a ridicat sechestrul de pe 224 ha în nordul Capitalei, teren evaluat în practica notarială la ~700 mil. €. Motivarea CAB (jud. Liana Arsenie) susține că tranzacția cu terenul a fost legală, contrazicând raționamentele deciziei definitive inițiale.

Maricel Păcuraru: condamnarea „Poșta Română” înlăturată, sechestrul ridicat

În mai 2025, CAB a menținut sentința Tribunalului București care a constatat ca dezincriminată (după decizia CCR 2016) complicitatea la abuz în serviciu, anulând pe cale de consecință și spălarea de bani (fără infracțiune-predicat). Efect: mandatul de executare (deja executat) a fost anulat, iar sechestrul pentru prejudiciul de ~3 mil. € – ridicat.

În dosarul ICA, Tribunalul București (jud. Sterică Toma) a admis în principiu revizuirea (februarie 2024), a suspendat recuperarea prejudiciului (mai 2024, confirmat definitiv în august 2024) și a continuat dezbaterile pe validitatea expertizei-cheie a DNA. Între timp, la 11 septembrie 2025, Lia Savonea, președinta ÎCCJ, a admis plângerile Grivco & co. împotriva clasării dosarului penal al fostei judecătoare Camelia Bogdan, reținând că faptele s-au prescris, dar în motivare a conturat elemente care pot alimenta teza abuzului în serviciu în judecarea inițială a ICA (aplicarea anticipată a dreptului UE în materia confiscării). Următorul termen la Tribunal: 26 septembrie 2025.

Impact bugetar până acum în ICA: ANAF a raportat recuperări de ~18 mil. € (8,8 mil. € din prejudiciu + ~9 mil. € din vânzarea turnului Grivco), însă executarea este suspendată. O eventuală anulare a sentinței definitive ar putea declanșa restituiri, plus dobânzi și actualizări.

De ce se întâmplă acum? Două motoare: CCR 2016 și căile extraordinare

1. Decizia CCR din 2016 a scos din sfera penală abuzul în serviciu bazat pe încălcarea legislației secundare (ordine, regulamente etc.). Multe dosare „vechi” includeau această componentă.

2. Căile extraordinare de atac (revizuire, recurs în casație) au fost folosite pentru a reexamina condamnări definitive, în lumina CCR și a unor neregularități (probe, expertize, compunerea completelor) sau evoluții doctrinare/jurisprudențiale (inclusiv privind aplicarea în timp a deciziilor CCR și a dreptului UE).

Magistrați consultați în spațiul public subliniază tensiunea constituțională: deciziile CCR produc efecte pentru viitor, dar instanțele au aplicat raționamentul de dezincriminare pentru a șterge retroactiv bucăți ale unor hotărâri definitive, provocând efecte patrimoniale masive.

Nota de plată: „miliardul restituit” și riscul de domino

• Confiscări și recuperări anulate: în cauzele Popoviciu (≈ 700 mil. € teren), Tender (≈ 33 mil. €), Păcuraru (≈ 3 mil. €), Voiculescu (≈ 60 mil. € + produsul infracțiunii ≈ >20 mil. €), Duță (posibile restituiri din 6,3 mil. €).

• Daune și dobânzi: foști condamnați pot cere daune morale pentru privarea de libertate și dobânzi/actualizări pentru sumele indisponibilizate.

• Efect reputațional: percepția unui „trend de reabilitare” pentru VIP-uri sporește neîncrederea publică și apasă presiune pe ANAF/ANABI, deja criticate pentru randamentul scăzut al recuperării prejudiciilor.

Chiar și în scenariul conservator, impactul bugetar cumulat (restituiri + oportunitatea ratată a prejudiciilor) urcă spre miliardul de euro, fără a include dobânzi și litigii ulterioare la CEDO.

Ce urmează. Trei scenarii posibile

1. Consolidarea jurisprudenței actuale: alte dosare „grele” pot fi repuse în discuție, cu efecte patrimoniale similare.

2. Intervenție legislativă de clarificare: Parlamentul poate delimita aplicarea în timp a deciziilor CCR și regimul probelor în revizuire/casație, însă fără retroactivitate și cu respectarea standardelor CEDO/UE.

3. Recalibrarea practicii la ÎCCJ: secțiile pot emite decizii de dezlegare care să uniformizeze tratamentul cauzelor în care abuzul în serviciu pe legislație secundară a fost doar o piesă dintr-un mecanism infracțional mai amplu.

„Marea eliberare” nu e o metaforă, ci rezultatul unei conjuncții: decizii CCR cu rază lungă, căi extraordinare folosite inteligent și o jurisprudență care reinterpretează dosare emblematice. Pentru unii, e corecția unor excese; pentru alții, e amnezie juridică cu preț uriaș pentru buget. Cert este că România intră într-o nouă normalitate: condamnări „definitive” negociabile în timp, iar miliardul restituit devine simbolul unei justiții aflate între legalitate și legitimitate.

Repere cronologice

• 2016 – CCR: abuzul în serviciu pe legislație secundară, dezincriminat.

• iul. 2024 – CAB: Popoviciu, condamnarea anulată; achitare în revizuire; sechestrul de pe 224 ha ridicat.

• iul. 2024 – CAB: Tender, condamnarea anulată; sechestrul ridicat; rejudecare pe alte infracțiuni.

• dec. 2024 / mai 2025 – TB/CAB: Păcuraru, dezincriminare; sechestrul ridicat; decizia, definitivă.

• feb.–aug. 2024 – TB/CAB: ICA, revizuire admisă în principiu; executarea prejudiciului suspendată.

• ian. 2025 – Achitarea lui Popoviciu în revizuire devine definitivă.

• sept. 2025 – ÎCCJ (L. Savonea): admite plângeri conexe în dosarul Bogdan; creează context pentru ICA.

• sept. 2025 – ÎCCJ (A. Ispas): admite în principiu casația lui Duță; eliberează; urmează fondul.

Sursă: G4Media