România se confruntă cu provocări economice majore, iar o serie de majorări de taxe ar putea deveni inevitabile, conform unui raport recent al băncii UniCredit. Creșterea deficitului bugetar, considerată structurală, afectează predominant cheltuielile nediscreționare, precum pensiile și salariile publice.
Alături de Ungaria și Slovacia, România riscă retrogradarea ratingului de credit dacă nu se vor adopta măsuri fiscale stricte anul viitor.
Economiștii de la UniCredit prevăd că deficitul bugetar al României nu va putea fi redus în 2025 fără majorări de taxe. Deși premierul Marcel Ciolacu a negat intenția de a crește TVA-ul, cel puțin pentru alimente și medicamente, banca anticipează o creștere a ratei TVA de la 19% la 21%, alături de majorări ale accizelor, impozitelor pe proprietate și mărfuri.
Un raport de la Economedia subliniază că depășirea țintei de deficit într-un an electoral ar putea forța guvernul să adopte măsuri de creștere a TVA-ului, uniformizarea cotei unice sau implementarea unui impozit progresiv pe salarii. În combinație cu o creștere limitată a pensiilor în 2025, aceste măsuri ar putea reduce deficitul bugetar la aproape 5% din PIB, cu condiția ca arieratele să rămână gestionabile.
Autoritatea fiscală ANAF va avea nevoie de timp pentru a-și moderniza sistemele în vederea introducerii unui impozit progresiv pe venit în 2026, ceea ce ar putea contribui la o reducere suplimentară a deficitului bugetar, până la 4% din PIB.
Analiștii anticipează un deficit public de aproape 7% din PIB în 2024, cel mai mare din regiune, cu o scădere la 5% din PIB în 2025, în cazul în care impozitele cresc de la începutul anului. În 2026, se așteaptă trecerea la rate progresive ale impozitului pe venit, reducând deficitul bugetar sub 4% din PIB.
Raportul UniCredit arată că România va rămâne unul dintre cei mai activi emitenți de monedă locală în Europa Centrală și de Est în a doua jumătate a anului 2024, în ciuda unor condiții de emisiune nefavorabile. Rezervele fiscale acoperă 120% din necesarul de finanțare pentru anul curent, însă Ministerul de Finanțe preferă emiterea în condiții nefavorabile în locul utilizării rezervelor disponibile.
Riscul de retrogradare a ratingului de credit este cel mai ridicat în Ungaria, România și Slovacia, conform raportului. În cazul României, riscul este legat de necesitatea creșterii impozitelor în 2025 pentru a evita retrogradarea.
Economiștii UniCredit prevăd o creștere economică de 2,4% în 2024 și de 1,3% în 2025, cu o înăsprire a politicii fiscale anticipată după alegerile din acest an. Cererea internă va fi principalul motor al creșterii în 2024, iar exporturile vor juca un rol mai semnificativ în 2025. Inflația este de așteptat să nu atingă ținta în perioada 2024-2025, iar BNR ar putea reduce ratele dobânzii la 6,5% în 2024, dacă va considera necesar acest pas, având în vedere riscurile fiscale.
