Tema pe care o voi aborda se referă la importanța religiei, respectiv a politicii în funcție de mediul de proveniență. Printre obiectivele mele se numără: aflarea cauzelor și a factorilor determinanți, ce mediu de proveniență acordă o atenție deosebită religiei și care este mediul care are un comportament mai mult politic decât religios.
Totuși, principalul meu interes este răspunsul la următoarea întrebare: “Care sunt influențele religiei și ale politicii în funcție de mediul de proveniență?”. Variabilă independentă este reprezentată de mediul de proveniență care influențează și angrenează direct variabilă dependentă ce constă în influențele practicării unui comportament politic și al unuia religios. Conceptele pe care urmează să le folosesc sunt politica, religia și mediul de proveniență.
Atât politica, cât și religia au în centru lor un element clar, și anume puterea. Diferența majoră dintre cele două este că politica se adresează unei ”sfere publice”, referindu-se la o anumită persoană ,care este membră a unei anumite comunități, precum o localitate, un oraș,o națiune [1], pe când religia face referire la “sfera privată”, la o persoană și la apartenența acesteia într-o anumită comunitate religioasă [2]. Mediul de proveniență, în cazul de față reprezintă locul de care o anumită persoană, care își manifestă comportamntul religios sau politic, aparține, acesta fiind de două feluri: urban sau rural.
Analiză pe medii de rezidență a Fundației Soros România realizată pe baza datelor cercetării Religie și Comportament Religios, realizată în cadrul programului Studii Electorale Românești de către sociologi precum Raluca Popescu, Mirel Paladă și Claudiu Tufiș ,pune în evidență faptul că românii din mediul rural ,în proporție de 70% declara că rugăciunea este parte a vieții de zi cu zi, pe când în mediul urban doar 55% practică rugăciunea[3].
Raportat la mediul de proveniență, participarea activă la viață politică este mai ridicată în mediul urban. Potrivit Biroului Electoral Central,la alegerile parlamentare din decembrie 2016, în mediul urban au ieșit la vot peste 4.00.000 de alegători,în timp ce în mediul rural, prezența la vot a fost puțin peste 3.000.000[4]. Același lucru îl putem observa și dacă analizam alegerile europarlamentare din 2019. Acestă prezență mai crescută în mediul urban se datorează nivelului de educație, dorinței de implicare a cetățenilor în viață personală, migrației interne din cele două medii de rezidență, dar și migrației din zonele slab dezvoltate spre zonele urbane mai dezvoltate.
Potrivit tuturor statisticilor, populația din mediul urban acordă o deosebită importantă politicii, punând pe locul al doilea religia, pe când persoanele din mediul rural pun accentul pe religie, lăsând pe locul al doilea activitățile ce țin de politică.
[1] http://m.ziare.com/social/de-ce-nu-amestecam-religia-cu-politica-1110583
[2] http://m.ziare.com/social/de-ce-nu-amestecam-religia-cu-politica-1110583
[3] https://www.researchgate.net/publication/301295683_Comportament_religios
