Instanța supremă a Uniunii Europene trebuie să respingă o contestație a Poloniei și Ungariei cu privire la un nou instrument menit să reducă plățile în numerar către statele membre care încalcă normele blocului privind democrația, se arată într-un aviz juridic publicat joi, 2 decembrie, scrie Reuters.
Avizul avocatului general nu este obligatoriu
Deși avizul avocatului general nu este obligatoriu, Curtea Europeană de Justiție (CEJ), cu sediul la Luxemburg, îl respectă, de regulă, atunci când ia o decizie finală, care este așteptată la începutul anului viitor.
În opoziție cu argumentele formulate de Varșovia și Budapesta, avizul a afirmat că noul mecanism de poliție nu depășește competențele UE și ale instituțiilor sale centrale de la Bruxelles, așa cum sunt prevăzute în tratatele blocului comunitar.
Un ministru adjunct al justiției din Polonia a criticat avizul
„A fost o naivitate să avem încredere că instituțiile UE ar fi capabile de autocontrol. Acesta este un asalt asupra statului de drept”, a declarat Sebastian Kaleta pe Twitter.
Premierul maghiar Viktor Orban, autointitulat „iliberal”, și partidul său eurosceptic Lege și Justiție (PiS), aliat al acestuia la Varșovia, s-au luptat cu țările liberale din UE și cu executivul blocului de la Bruxelles în ceea ce privește drepturile femeilor, ale persoanelor LGBT și ale migranților, precum și libertatea presei, a instanțelor și a mediului academic.
Cu toate că activiștii pentru drepturile omului au tras un semnal de alarmă cu privire la afectarea statului de drept, Orban și PiS se bucură de un sprijin constant datorită cheltuielilor publice mari, retoricii naționaliste și politicilor conservatoare.
UE nu a reușit aproape deloc să forțeze cele două foste țări membre comuniste de pe flancul său estic să se răzgândească, dar anul trecut a convenit asupra noului mecanism de reținere a finanțării din bugetul comun al blocului pentru cei care încalcă legile comune, inclusiv în ceea ce privește drepturile omului și ale cetățenilor.
„Polexit”
Acest instrument nu a fost încă utilizat, iar o eventuală hotărâre a Curții Europene de Justiție va determina dacă are mai multă putere decât garanțiile democratice existente anterior.
De la aderarea la UE în 2004, Polonia a fost unul dintre principalii beneficiari ai fondurilor de dezvoltare ale blocului comunitar, care au rolul de a ajuta țările membre mai sărace să recupereze decalajele față de cele mai înstărite.
Pe măsură ce această țară de 38 de milioane de locuitori se îmbogățește, ar deveni mai degrabă un contributor net decât un beneficiar al fondurilor UE.
Un deputat al partidului de coaliție junior, cunoscut pentru retorica sa dură, a declarat luna trecută că Polonia ar putea organiza un referendum privind ieșirea din UE în 2027, când se va încheia actualul buget pe termen lung. Premierul polonez a respins orice discuție despre un „Polexit”.
