Armenia susține că peste 100 de militari din propria armată au fost uciși în confruntările la granița cu Azerbaidjanul de luni, a declarat premierul armean Nikol Pashinyan, scrie BBC.
Rusia și SUA au cerut fiecare pace între cele două țări. Într-un discurs în fața parlamentului țării sale, prim-ministrul Nikol Pashinyan a declarat că 105 militari armeni au fost uciși luni seara în atacurile pe care le-a atribuit Azerbaidjanului.
El a acuzat, de asemenea, trupele azere că au ocupat 10 km pătrați (4 mile pătrate) din teritoriul armean în această săptămână și a spus că acum a apelat la Rusia pentru asistență militară – un aliat de lungă durată al Armeniei.
Azerbaidjanul neagă relatarea armeană a evenimentelor din această săptămână, inclusiv rapoarte conform cărora a tras asupra vehiculelor aparținând serviciilor de securitate ruse FSB staționate în interiorul Armeniei.
În schimb, Azerbaidjanul susține că vecinul său a început conflictul bombardând ținte militare în propriul district Kalbacar.
Este cea mai mortală luptă izbucnită între cei doi vecini în ultimii doi ani
Liderii internaționali își intensifică eforturile diplomatice pentru a preveni escaladarea acestuia într-un război și mai mortal – așa cum s-a întâmplat cu luptele anterioare din trecut.
Pe lângă costul uman al unui al doilea război în fosta URSS, un conflict în toată regula ar risca să tragă în Rusia și Turcia, ambele puteri cheie din regiune, precum și să perturbe rutele cruciale de tranzit de petrol și gaze.
Ca parte a acestui efort diplomatic, Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO) condusă de Rusia trimite o misiune de pace în Armenia.
Turcia se aliniază cu Azerbaidjan, iar președintele său, Recep Erdogan, a acuzat Armenia că a început conflictul prin încălcarea unui acord de pace existent.
La Washington, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a susținut apeluri telefonice cu liderii ambelor națiuni în speranța de a facilita o încetare a focului – îndemnând și Moscova să facă ceva mai mult.
O dispută de lungă durată între republicile învecinate cu privire la regiunea muntoasă Nagorno-Karabakh a dus la un război la scară largă în anii 1980 și 1990, un război de șase săptămâni în 2020 și ciocniri continue de zeci de ani.
Deși este recunoscută la nivel internațional ca parte a Azerbaidjanului, regiunea a fost mult timp populată și administrată eficient de etnicii armeni.
Un acord de pace intermediat de Moscova, care a pus capăt războiului din 2020, prin care Armenia și-a retras trupele din unele zone ocupate din Azerbaidjan.
O forță rusă de menținere a păcii de aproape 2.000 de oameni a fost desfășurată în zonă ca parte a negocierilor.
