Datoria guvernamentală a crescut în luna mai 2023 la 731,2 miliarde de lei, față de 712,1 miliarde de lei în luna precedentă, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor și citate de Agerpres.
Această creștere aduce datoria guvernamentală la 50,1% din PIB, în creștere față de 48,7% în aprilie 2023. Când ne uităm înapoi la 2018, înainte de creșterile de salarii și pensii realizate de guvernele PSD sub comanda lui Liviu Dragnea, datoria publică era de doar 330,5 miliarde de lei. În doar cinci ani, datoria guvernamentală a crescut de peste două ori, într-un context în care investițiile în infrastructura de transport nu au înregistrat un salt calitativ semnificativ.
Detalii importante ale creșterii datoriei
În mai 2023, datoria pe termen mediu și lung s-a majorat la 697,84 miliarde de lei, iar cea pe termen scurt a crescut la 33,44 miliarde lei. Titlurile de stat reprezentau cea mai mare parte din această datorie, în valoare de 609,37 miliarde de lei, urmate de împrumuturi în valoare de 110,414 miliarde de lei.
Datoria guvernamentală era împărțită între monede diferite, cu 312,386 miliarde echivalent lei în euro, 342,316 miliarde de lei în monedă națională și 75,392 miliarde echivalent lei în dolari americani.
Datoria administrației publice centrale era de 712,509 miliarde de lei la sfârșitul lunii mai, în timp ce datoria administrației publice locale a scăzut la 18,774 miliarde de lei. Datoria internă a administrației publice era de 351,174 miliarde de lei (24% din PIB), iar datoria externă de 380,108 miliarde de lei (26% din PIB).
Analiză și implicații
Creșterea datoriei guvernamentale ridică întrebări serioase cu privire la gestionarea finanțelor publice și la modul în care fondurile sunt investite în dezvoltarea țării. În timp ce cheltuielile cu pensiile și salariile au crescut, investițiile în infrastructura de transport au rămas relativ stagnante.
Acest lucru ar putea indica o necesitate de a reanaliza prioritățile bugetare și de a se asigura că împrumuturile sunt folosite în mod strategic pentru a stimula creșterea economică și dezvoltarea pe termen lung.
Mai mult, structura datoriei, atât în ceea ce privește termenul, cât și moneda, ar trebui să fie monitorizată cu atenție pentru a evalua riscurile potențiale și pentru a se asigura că România este pe o cale sustenabilă din punct de vedere fiscal.
Concluzie
Creșterea rapidă a datoriei guvernamentale în România în ultimii cinci ani subliniază importanța unei gestionări atente a finanțelor publice. O evaluare corectă și responsabilă a modului în care sunt cheltuite aceste fonduri, împreună cu o strategie clară pentru dezvoltarea infrastructurii, poate asigura că țara se îndreaptă spre un viitor economic solid și durabil.
