Într-un scandal care zguduie opinia publică, Mirela Grosu, directoarea IRO din Iași, este acuzată că a favorizat membrii familiei sale, plătind nora sa cu un salariu exorbitant din bani publici, în timp ce asistentele și personalul medical adevărat muncesc pentru salarii mult mai mici, conform reporteris.ro
Aceste dezvăluiri au pus în lumină modul în care bugetul public a fost utilizat în scop personal de către familia Grosu.
Potrivit informațiilor obținute de către REPORTER DE IAȘI, nora lui Mirela Grosu, Alexandra, a fost angajată în cadrul unui proiect cu finanțare europeană la Institutul Regional de Oncologie din Iași. În mod uluitor, salariul ei brut lunar a fost de 17.168 de lei, ceea ce se traduce în peste 10.000 de lei net, adică mai mult de 2.000 de euro. Mai mult decât atât, în urma nașterii unui copil, Alexandra Grosu beneficiază acum de o indemnizație lunară de 8.500 de lei, acoperită tot din bani publici.
Această situație a stârnit indignare în rândul opiniei publice, mai ales în contextul în care asistentele și alte cadre medicale din IRO câștigă salarii mult mai mici. De exemplu, asistentele primesc în jur de 3.500 de lei lunar, ceea ce reprezintă doar o fracțiune din salariul norei directorului.
Investigațiile au dezvăluit că Mirela Grosu a manevrat bugetul spitalului în folosul familiei sale. Acest lucru a fost posibil prin angajarea norei sale într-un post bine plătit, într-un proiect finanțat de Uniunea Europeană, dar și prin contracte de afaceri încheiate cu firma deținută de cuscrul său, Titel Petrușca.
În timp ce familia Grosu pare să se bucure de avantaje financiare semnificative și de proprietăți considerabile, salariile mici și condițiile de muncă dificile ale personalului medical din IRO ridică întrebări serioase cu privire la echitatea și transparența în instituția de sănătate.
Situația a fost adusă în atenția opiniei publice de jurnalistul Cezar Moraru, care a scos la iveală aceste practici îndoielnice ale conducerii IRO. Totuși, în ciuda dezvăluirilor, membrii familiei Grosu par să încerce să minimalizeze acuzațiile și să evite dialogul cu presa.
Această investigație a evidențiat încă o dată problema corupției și a abuzului de putere în instituțiile publice din România, subliniind nevoia continuă de transparență, responsabilitate și justiție în sistemul administrativ și în cheltuirea bugetului public.
