
Dosarul în care fostul primar al Sectorului 5, Marian Vanghelie, a primit o primă sentință nedefinitivă de 11 ani și 8 luni de închisoare pentru corupție, se află în pericol de prescriere în 2024, potrivit surselor judiciare.
Aceasta se referă la 9 infracțiuni de luare de mită, având în vedere un termen general de prescripție de 10 ani. Ceea ce agravează situația este că valoarea mituirii este estimată la peste 30 de milioane de euro, precizează G4Media.
Dosarul lui Vanghelie a fost marcat de o serie de schimbări neobișnuite și de întârzieri. Cu toate că dosarul a fost trimis în judecată în 2015, primul verdict nu a fost emis decât în 2021. În acest interval, dosarul a trecut prin mâinile a patru magistrați diferiți, fiecare contribuind la întârzierea procesului prin diferite motive.
Mecanismul de detașare și promovare a judecătorilor a afectat grav procesul. De fiecare dată când un judecător este transferat sau promovat, procedurile necesare pentru judecarea dosarului trebuie să înceapă de la zero. Astfel, aceste schimbări continue de magistrați pot duce la prescrierea dosarului în 2024.
Un alt obstacol a fost discrepanța privind colaborarea dintre DNA și SRI în obținerea probelor. Curtea Constituțională a României a decis în 2016 că SRI nu poate ajuta DNA în obținerea probelor, ceea ce a determinat eliminarea unor interceptări telefonice din dosar.
Chiar dacă avocații lui Vanghelie, inclusiv Cezar Bivolaru, au jucat un rol important în apărarea acestuia, este evident că sistemul judiciar românesc are deficiențe majore. Atunci când un dosar de corupție de asemenea magnitudine poate fi potențial prescris din cauza unor manevre administrative și a unor schimbări constante de magistrați, este clar că există nevoia unei reforme în sistem.
Condamnarea lui Vanghelie la 11 ani și 8 luni de închisoare a fost un moment semnificativ în lupta împotriva corupției din România, dar potențiala prescriere a dosarului în 2024 ar putea submina aceste eforturi și ar putea transmite un mesaj problematic despre starea justiției în România.
În timp ce avem de-a face cu conexiuni complicate și o rețea densă de relații între avocați, judecători și politicieni, esența problemei rămâne: justiția trebuie să fie rapidă, eficientă și echitabilă pentru toți cetățenii, indiferent de poziția sau influența lor în societate. Această situație evidențiază că există multe lucruri de îmbunătățit în sistemul juridic românesc.





