Noua Strategie Națională de Sănătate 2023-2030, recent aprobată de Guvern, pare să aibă omisiuni semnificative, în ciuda prezentării unor detalii ale sectorului sănătății ce necesită îmbunătățiri.
Cele mai notabile absențe? Problema endemică a corupției și a mitei din domeniul sănătății nu este menționată nici măcar o dată.
Într-un sector care a fost subiectul multor investigații jurnalistice și al unor rapoarte internaționale privind corupția, este surprinzător și alarmant că această strategie nu abordează direct aceste probleme. În schimb, documentul oferă o perspectivă asupra aspectelor care necesită atenție:
- Numeroase comune nu au acces la servicii medicale de bază.
- Ocuparea paturilor în spitalele publice este scăzută, în parte din cauza pandemiei, dar și a încrederii reduse în sistemul de sănătate.
- Un procent semnificativ al populației nu este asigurat și are un acces limitat la servicii medicale.
- Există un deficit de cercetare și dezvoltare în domeniul medical.
Deși acestea sunt aspecte care necesită atenție, ignorarea corupției ca problemă fundamentală ridică semne de întrebare despre autenticitatea și eficacitatea acestei strategii.
În plus, noua ordonanță adoptată vineri extinde posibilitatea ca anumiți directori din sistemul de sănătate să rămână în funcție până la 70 de ani, o decizie ce poate fi privită ca o protejare a „dinozaurilor” din sistem, oameni care pot fi conectați la practicile vechi și, posibil, corupte.
Este esențial ca strategiile naționale să reflecte realitățile și nevoile țării, și să abordeze direct problemele majore. Omiterea unor astfel de probleme nu numai că subminează eficacitatea strategiei, dar și încrederea publicului în capacitatea guvernului de a gestiona problemele sectorului de sănătate. Această nouă strategie ar putea fi doar o oportunitate pierdută de a realiza schimbări reale și durabile în sănătatea României.
