Renate Weber, actualul Avocat al Poporului, se află într-o situație complexă, fiind beneficiară a trei pensii și ocupând o funcție cu un mandat de cinci ani.
În timp ce aceasta se bucură de venituri semnificative, instituția pe care o conduce pare să aibă o activitate redusă și să consume sume semnificative de bani, scrie Defapt.
Weber a fost numită în funcția de Avocat al Poporului în iunie 2019 de către PSD, iar în 2021 PNL a încercat să o schimbe din funcție printr-un vot al Parlamentului, dar Curtea Constituțională a decis că procedura a fost neconstituțională.
Cu toate acestea, mandatul lui Renate Weber este marcat de o activitate limitată. Ultima acțiune notabilă a Avocatului Poporului a avut loc în iunie 2020, când aceasta a sesizat Curtea Constituțională cu privire la supraimpozitarea pensiilor speciale. În scandalul „azilurilor groazei”, Weber a susținut că nu a fost sesizată de rudele bătrânilor internați în aceste centre și că tot ce ar fi putut face era să emită recomandări.
Deși instituția Avocatului Poporului are 144 de angajați, salariile acestora variază semnificativ, de la 19.200 de lei brut, cu sporuri, pentru un director „coordonator”, la puțin sub 5.000 de lei pentru un șofer. Angajații beneficiază, de asemenea, de indemnizație de hrană și vouchere de vacanță. Costurile salariilor angajaților Avocatului Poporului în anul 2023 se ridică la peste 21 de milioane de lei, dintr-un buget total de 26 de milioane de lei.
Renate Weber primește trei pensii, conform datelor pentru anul fiscal 2022:
- Pensie specială de europarlamentar în valoare de 38.417 euro, deși este plătită din bugetul UE, acești bani provenind din contribuțiile statelor membre.
- Pensie de fost avocat în valoare de 43.440 de lei.
- Pensie publică bazată pe contributivitate în valoare de 8.395 de lei.
Ca Avocat al Poporului, Renate Weber a câștigat peste 12.500 de lei pe lună, net, în anul fiscal 2022.
În contextul scandalului „azilurilor groazei”, Weber a susținut că nu putea face nimic fără sesizări și a atribuit responsabilitatea rudelor bătrânilor care nu au sesizat instituția. Ea a explicat că, chiar dacă ar fi descoperit nereguli, singurul lucru pe care îl putea face era să emită „recomandări”.
