O decizie recentă a Curții Constituționale a României (CCR) adâncește clivajul politic și public față de o nouă legislație care redefinește tratamentul evaziunii fiscale.
Adoptată în decembrie 2023, legea inițiată de premierul Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă prevede că evaziunea fiscală, atâta timp cât prejudiciul nu depășește pragul de un milion de euro, va fi decriminalizată, sub condiția restituirii sumei datorate plus un adaos de 15%, scrie HotNews.
Legea, care a trecut de Parlament pe 19 decembrie cu sprijinul coaliției PSD-PNL, a fost întâmpinată cu critici vehemente din partea opoziției. USR și Forța Dreptei au atacat rapid actul normativ, argumentând că acesta încurajează practicile ilicite și subminează integritatea sistemului fiscal. „Aceasta nu este doar o lege, este o invitație deschisă la evaziune fiscală”, a declarat Cătălin Drulă, președintele USR, evidențiind preocupările legate de potențialele repercusiuni ale acestei măsuri.
CCR a respins toate contestațiile, declarând legea constituțională, cu unanimitatea voturilor celor nouă judecători. Această hotărâre consolidează statutul legii, dar intensifică și mai mult dezbaterea publică și tensiunile politice. Susținătorii legii argumentează că aceasta va îmbunătăți colectarea taxelor și va reduce aglomerația din închisori, în timp ce criticii o consideră un pas înapoi în lupta împotriva corupției și a infracționalității economice.
Efectele acestei legi sunt încă de evaluat. Experții în fiscalitate și economie sunt divizați: unii văd în această abordare o metodă pragmatică de recuperare a datoriilor fiscale, în timp ce alții avertizează că setează un precedent periculos și slăbește mecanismele de control fiscal. Peisajul juridic modificat ridică întrebări serioase despre echitatea și eficacitatea sistemului de impozitare din România.
În rândul cetățenilor, reacțiile sunt mixte. Pe rețelele de socializare și în forumurile de discuții, mulți exprimă nemulțumire și îngrijorare față de noua legislație, temându-se că aceasta va crea o clasă protejată de afaceriști și politicieni. Alții, însă, sunt de părere că legea poate contribui la o mai bună conformare fiscală și la o reducere a evaziunii fiscale pe termen lung.
Dezbaterea în jurul noii legi reflectă dilemele profunde cu care se confruntă societatea românească în privința justiției și echității fiscale. Pe măsură ce legea își va arăta efectele, rămâne de văzut dacă va reuși să împace nevoia de eficiență fiscală cu cea de justiție socială și morală. Până atunci, România rămâne la răscruce, navigând între diferite viziuni de dezvoltare și progres.
