Cristina Prună, deputată USR și vicepreședintă a Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților, aduce în atenția publicului o propunere legislativă ambițioasă, refuzată recent de parlamentari, care viza direcționarea unei părți semnificative a redevențelor obținute din energia eoliană offshore către fondul de pensii al românilor, inspirându-se din modelul norvegian de succes.
Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a adoptat legea energiei eoliene offshore, stabilind astfel un cadru legal pentru viitoare investiții în Marea Neagră. Însă, printre amendamentele propuse și ulterior respinse, se număra și cel care prevedea ca 80% din sumele obținute de stat din exploatarea eoliană offshore să fie investite în sistemul de pensii al României.
Deputata USR a evidențiat necesitatea unor măsuri de siguranță pentru a preveni blocarea proiectelor de firme fantomă. Propunerea USR ar fi impus potențialilor investitori să demonstreze o capacitate tehnică și financiară solidă în domeniul energiei regenerabile. Prună a subliniat că efortul transpartinic de-a lungul a trei ani a dus la elaborarea unui proiect de lege solid pentru eolianul offshore, însă guvernul a venit cu o propunere alternativă, luând prin surprindere inițiativa parlamentară.
Amendamentul esențial respins ar fi reprezentat un pas important către o soluție sustenabilă pentru sistemul de pensii românesc, în contextul în care se estimează că în anul 2035, un angajat va susține pensiile a 2,5 pensionari. Prin direcționarea unei părți a redevențelor din energia eoliană offshore către pensii, fiecare cetățean român ar fi beneficiat direct de pe urma resurselor naturale ale țării.
Refuzul parlamentarilor de a susține această inițiativă este văzut de USR ca o oportunitate ratată de a îmbunătăți în mod semnificativ viața pensionarilor români și de a aduce sistemul de pensii mai aproape de modele de succes european. Prună critică poziția PSD și PNL, care au ales să ignore beneficiile pe termen lung ale unei astfel de măsuri.
Legea energiei eoliene offshore, considerată un jalon important în cadrul PNRR, marchează un pas înainte pentru sectorul energetic românesc și pentru atingerea obiectivelor de sustenabilitate. Cu toate acestea, decizia de a nu valorifica acest potențial în beneficiul sistemului de pensii ridică semne de întrebare cu privire la prioritățile legislative ale majorității parlamentare.
Rămâne de văzut dacă vor exista inițiative ulterioare care să readucă în discuție acest model de distribuție echitabilă a beneficiilor resurselor naturale ale României, într-o manieră care să sprijine sustenabilitatea socială pe termen lung.
