Procentul de consumatori ocazionali de droguri în rândul românilor cu vârste cuprinse între 16 și 35 de ani a crescut de nouă ori în perioada 2008-2019, potrivit unui raport al Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie (EMCDDA).
În același interval, autoritățile române au alocat sume neglijabile pentru prevenirea consumului de droguri, subliniază președintele Federației Neguvernamentale Antidrog (FNA), Gigel Lazăr, precizează Libertatea.
Gigel Lazăr afirmă că subfinanțarea programelor de prevenire, înăsprirea pedepselor pentru consumatori și menținerea Agenției Naționale Antidrog (ANA) sub tutela Ministerului Afacerilor Interne (MAI) sunt principalele provocări cu care se confruntă România în lupta antidrog. „Indiferența autorităților și poziționarea greșită a ANA în cadrul unui minister de forță cum este MAI au contribuit la creșterea numărului de consumatori ocazionali la aproape un milion”, a declarat Lazăr pentru Libertatea.ro.
În 2008, România avea aproximativ 1,8% consumatori ocazionali de droguri în segmentul de vârstă 16-35 de ani. Până în 2019, acest procent a crescut la 16,9%, ceea ce înseamnă între 900.000 și 1.000.000 de consumatori. Creșterea drastică a fost favorizată de ignorarea prevenției în favoarea unor politici coercitive. „Atât timp cât ANA va funcționa sub tutela MAI, consumatorii nu vor avea curajul de a apela la specialiști pentru a primi ajutor”, a explicat Lazăr.
Lazăr consideră că prevenirea, evaluarea și consilierea nu ar trebui să fie gestionate de MAI, deoarece această instituție nu este percepută ca un loc sigur de către consumatorii de droguri și familiile acestora. „Niciun părinte nu va merge la Ministerul de Interne pentru consilierea copilului său. ANA ar trebui să funcționeze sub o structură precum Secretariatul General al Guvernului sau Parlamentul României, având în vedere că traficul și consumul de droguri sunt probleme de siguranță națională”, a adăugat el.
Președintele FNA critică legislația actuală care pedepsește deținerea de droguri pentru consum propriu cu închisoarea. Modificările legislative recente au eliminat posibilitatea procurorilor de a renunța la urmărirea penală în cazul consumatorilor, ceea ce înseamnă că toți cei care dețin droguri pentru consum propriu riscă să ajungă în închisoare. „Complexitatea unui caz de consum este foarte mare și trebuie să înțelegem motivațiile din spatele comportamentului. Până nu ajungem la rădăcina problemelor, nu vom putea oferi soluții eficiente”, a subliniat Lazăr.
Un alt aspect important menționat de Gigel Lazăr este lipsa investițiilor în programele de prevenție. Din 2008 până în 2024, pentru prevenție s-au alocat doar aproximativ 100.000 de euro la nivel național, o sumă irelevantă comparativ cu amploarea problemei. „Cele mai eficiente programe sunt cele extrașcolare și extracurriculare, adaptate profilului psihologic al tânărului din secolul XXI. Acestea sunt aspectele pe care Guvernul României și ANA nu le înțeleg”, a adăugat el.
Gigel Lazăr recomandă ca ANA să fie mutată într-o structură adecvată care să faciliteze prevenția și consilierea, în afara MAI. În plus, el sugerează ca strategiile antidrog să fie aplicate unitar și consistent, implicând atât autoritățile centrale, cât și cele locale. „Dacă nu schimbăm abordarea, consumul de droguri va continua să crească vertiginos. Trebuie să investim în prevenție și educație, în programe care să ajungă la tineri în mod eficient și adaptat nevoilor lor”, a concluzionat Lazăr.
Pe 31 mai 2024, a fost publicată în Monitorul Oficial o modificare a Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri. Potrivit noilor reglementări, deținerea de droguri pentru consum propriu se pedepsește cu închisoarea, fără posibilitatea renunțării la urmărirea penală. În schimb, anchetatorii pot dispune înscrierea consumatorului într-un program de reabilitare, iar judecătorii pot decide amânarea sau renunțarea la aplicarea pedepsei, în funcție de rezultatele programului.
Pentru a reduce numărul de consumatori ocazionali de droguri, este esențial să se adopte un model de prevenție centrat pe educație și conștientizare. Programele extrașcolare și extracurriculare, adaptate psihologic tinerilor, pot juca un rol crucial în reducerea tentației de a consuma droguri. De asemenea, implicarea comunității și a ONG-urilor în aceste programe poate asigura o abordare holistică și eficientă.
România se confruntă cu o creștere alarmantă a consumului ocazional de droguri, o problemă agravată de subfinanțarea programelor de prevenție și de politica penală coercitivă. Expertul Gigel Lazăr subliniază necesitatea urgentă de a repoziționa Agenția Națională Antidrog într-o structură mai adecvată și de a investi semnificativ în prevenție și educație. Doar printr-o schimbare fundamentală a abordării și prin implementarea unor programe de prevenție eficiente și bine finanțate, România poate spera să reducă numărul consumatorilor de droguri și să abordeze eficient această problemă de siguranță națională.
