Exproprierile pentru Terminalul 2 al Aeroportului Internațional Henri Coandă din Otopeni, inițiate în 2019 și finalizate în 2021, riscă să fie anulate, iar terenurile să fie returnate lui Ion Țiriac.
Conform Asociației Pro Infrastructura, legea oferă această posibilitate dacă statul nu reușește să realizeze investiția pentru care a expropriat terenurile, iar un dosar în acest sens este deja pe rol, scrie Economedia.
Lipsa finanțării și risc de anulare a proiectului
În ciuda actualizării studiului de fezabilitate pentru noul terminal și a avansului în documentația de licitație pentru proiectare și execuție, Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) nu a reușit să asigure finanțarea necesară pentru demararea lucrărilor. Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, este criticat de Asociația Pro Infrastructura pentru incapacitatea de a atrage fonduri de la instituțiile financiare internaționale, ceea ce stagnează cel mai important proiect de infrastructură aeriană al României.
Soluții controversate: Concesionarea infrastructurii aeroportuare
În absența progresului în obținerea finanțării, guvernul explorează posibilitatea concesionării infrastructurii aeroportuare din București către investitori din zona Golfului. Asociația Pro Infrastructura nu se opune principiului concesionării, însă atrage atenția că procesul trebuie gestionat cu transparență și profesionalism, ideal sub consultanța unor instituții precum Banca Mondială sau Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Aceștia ar putea oferi finanțare la dobânzi avantajoase, ceea ce ar asigura un „deal” profitabil pentru România. Asociația exprimă îngrijorări că o concesionare realizată fără consultanță de specialitate ar putea duce la pierderi semnificative pentru statul român.
Capacitatea aeroportului depășită de cerere
În prezent, Terminalul 1, modernizat ultima dată în 2011, are o capacitate proiectată de 6 milioane de pasageri anual, în timp ce traficul din 2024 va depăși 15 milioane de pasageri. Terminalul 2, care ar fi trebuit să adauge 100.000 de metri pătrați de spații și 25 de porți de îmbarcare, este esențial pentru a gestiona volumul de pasageri în creștere. Însă, având în vedere ritmul lent al implementării și lipsa implicării ministerului de resort, asociația estimează că noul terminal nu va fi operațional înainte de 2032.
Impactul asupra infrastructurii și economiei naționale
Absența unui terminal nou și modernizat nu doar că afectează experiența pasagerilor și eficiența operării aeroportuare, dar pune și o presiune semnificativă asupra economiei naționale. Aeroporturile sunt nu doar porți de intrare în țară, dar și centre economice vitale care contribuie la creșterea economică și dezvoltarea turismului. Întârzierile și posibilele anulări ale proiectului Terminalului 2 reprezintă o oportunitate pierdută pentru creșterea competitivității internaționale a Aeroportului Otopeni și, implicit, a României.
Problema finanțării și a gestionării eficiente a proiectului Terminalului 2 de la Otopeni scoate în evidență provocările majore cu care se confruntă autoritățile române în administrarea proiectelor mari de infrastructură. În timp ce legea îi permite lui Ion Țiriac să solicite returnarea terenurilor dacă investițiile nu sunt realizate, statul român se află într-o cursă contra cronometru pentru a asigura fondurile necesare și a evita un eșec major în sectorul infrastructurii aeriene. Cu o planificare adecvată și sprijinul instituțiilor financiare internaționale, proiectul ar putea totuși să fie salvat, asigurând astfel dezvoltarea necesară pentru cel mai important aeroport din țară.
