Guvernul României a decis să utilizeze fondul de rezervă bugetară pentru a acoperi cheltuieli controversate, inclusiv 80.000 de lei pentru decontarea ochelarilor angajaților de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) și aproape 918 milioane de lei pentru diferențe salariale și dobânzi câștigate de magistrați în instanță.
Ochelari de lux pe banii contribuabililor
Măsura vine după ce o judecătoare, Daniela-Ioana Stăncioi, purtătoare de cuvânt a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a câștigat în instanță dreptul de a-și deconta cheltuielile pentru ochelari. Decizia a fost ulterior extinsă la toți angajații din sistem. Conform unei hotărâri din aprilie 2024 a ICCJ, fiecare angajat are dreptul la:
- Plafon maxim de 2.500 lei pentru lentilele ochelarilor;
- Plafon maxim de 500 lei pentru rame;
- Cheltuieli pentru examenul medical și manoperă.
Fondul de rezervă, destinat de regulă situațiilor de urgență, cum ar fi calamități naturale, este acum utilizat pentru cheltuieli administrative precum:
- Tonere, coperți și plicuri – 123.000 de lei;
- Protecția muncii și decontarea ochelarilor – 80.000 de lei.
918 milioane de lei pentru diferențe salariale
O altă hotărâre de guvern prevede scoaterea a 918 milioane de lei din rezerva bugetară pentru plata salariilor câștigate în instanță de magistrați. Suma se împarte astfel:
- 715,9 milioane de lei pentru tranșele neplătite în 2023, reprezentând diferențe salariale;
- 202,7 milioane de lei pentru dobânzi aferente sumelor restante.
Guvernul justifică această decizie prin necesitatea de a evita creșterea continuă a dobânzilor și accesoriilor pentru plățile restante.
Decizia de a folosi fondul de rezervă bugetară pentru astfel de cheltuieli ridică întrebări privind prioritizarea resurselor publice, în special în contextul în care multe alte domenii, precum sănătatea sau infrastructura, au nevoi acute de finanțare.
Această situație scoate în evidență presiunea financiară pe care o exercită asupra bugetului de stat deciziile judecătorești favorabile magistraților, dar și nevoia urgentă de reformă și responsabilitate în utilizarea resurselor publice.
