Numărul angajaților din sectorul public al României a depășit pragul simbolic de 1,3 milioane, marcând o creștere semnificativă în ciuda măsurilor anunțate de guvernanți pentru stoparea expansiunii aparatului de stat. Conform ultimelor date furnizate de Ministerul Finanțelor, posturile ocupate în sistemul bugetar au crescut cu peste 33.000 doar în ultima lună, în condițiile în care angajările ar fi trebuit să fie limitate de cadrul legislativ.
Creștere explozivă: Peste 33.000 de noi angajări într-o lună
În luna octombrie 2024, numărul bugetarilor din România a atins 1.300.297, comparativ cu 1.266.808 în luna precedentă, înregistrând un surplus de 33.489 de posturi ocupate.
Administrația publică centrală este responsabilă de cea mai mare parte a creșterii, cu 833.454 angajați în octombrie față de 799.932 în septembrie. La nivel local, fluctuațiile sunt nesemnificative: 466.843 de angajați în octombrie, față de 466.876 în septembrie.
Cele mai multe posturi ocupate se regăsesc în ministere:
- Ministerul Educației: 305.884 posturi ocupate (cel mai mare angajator din administrația publică);
- Ministerul Afacerilor Interne: 123.026 posturi;
- Ministerul Apărării Naționale: 79.342 posturi.
Guvernele recente au încercat, cel puțin la nivel declarativ, să implementeze măsuri de austeritate prin înghețarea angajărilor în sectorul public. Ordonanța de urgență emisă de Guvernul Ciolacu în septembrie 2024 prevedea suspendarea concursurilor pentru ocuparea funcțiilor publice, cu excepția domeniilor esențiale, cum sunt educația și sănătatea.
Această măsură urmează modele similare adoptate de guvernele anterioare, inclusiv cel condus de Nicolae Ciucă (PNL) în 2022. Totuși, datele indică faptul că aceste ordonanțe au fost în mare parte ignorate sau eludate, iar numărul angajaților la stat a continuat să crească.
Comparativ cu noiembrie 2022, momentul constituirii coaliției PSD-PNL, numărul angajaților în sectorul public a crescut cu peste 40.000:
- Noiembrie 2022: 1.258.810 angajați;
- Octombrie 2024: 1.300.297 angajați.
Această expansiune contrazice angajamentele coaliției de a „subția” aparatul bugetar și ridică întrebări cu privire la eficiența politicilor implementate.
În contextul negocierilor pentru formarea noului guvern, partidele politice discută despre reducerea aparatului guvernamental și a numărului de bugetari. Printre propunerile vehiculate se numără:
- Reducerea numărului de ministere la maximum 16;
- Reducerea numărului secretarilor de stat;
- Posibile restructurări la nivel local și central.
În ciuda acestor intenții, dinamica actuală indică o tendință opusă, cu un aparat bugetar care continuă să crească într-un ritm alarmant.
Creșterea numărului de bugetari pune presiune pe bugetul de stat, într-un context economic deja complicat. Cheltuielile cu salariile din sectorul public reprezintă o parte semnificativă a bugetului, iar lipsa unei reforme reale ar putea avea consecințe grave:
- Creșterea deficitului bugetar;
- Reducerea fondurilor disponibile pentru investiții în infrastructură și alte domenii esențiale;
- Creșterea taxelor sau reducerea altor cheltuieli publice pentru a acoperi costurile.
Creșterea accelerată a numărului de bugetari în România subliniază necesitatea urgentă a unei reforme reale în sectorul public. În lipsa unor măsuri ferme și bine implementate, aparatul bugetar supradimensionat riscă să devină o povară insuportabilă pentru economia țării. Rămâne de văzut dacă guvernul actual va reuși să treacă de la vorbe la fapte și să implementeze reformele necesare.
