În timp ce pensia minimă în România este de doar 1.281 de lei, cea mai mare pensie încasată din sistemul public, bazată exclusiv pe contributivitate, ajunge la impresionanta sumă de 97.964 de lei net lunar. Aceasta este de 38 de ori mai mare decât pensia încasată de peste 2,5 milioane de români, care primesc sub 2.574 de lei, echivalentul salariului minim net pe economie.
Această discrepanță ilustrează inegalitatea profundă din sistemul public de pensii, unde un număr restrâns de pensionari beneficiază de venituri exorbitante, în timp ce majoritatea seniorilor supraviețuiesc cu sume infime, sub pragul de subzistență.
Cifrele contrastului: De la minim la maxim
- Pensia minimă legală: 1.281 lei
- Cea mai mare pensie contributivă (net): 97.964 lei
- Raport între cea mai mare și cea mai mică pensie: 76 de ori
- Pensionari cu venituri sub salariul minim (2.574 lei): 2,5 milioane
- Raport între cea mai mare pensie și venitul mediu al majorității pensionarilor: 38 de ori
Top 10 cele mai mari pensii contributive:
- 97.964 lei net (108.627 lei brut) – cea mai mare pensie bazată doar pe contributivitate
- 94.519 lei
- 89.991 lei
- 81.299 lei
- 72.317 lei
- 68.845 lei
- 64.512 lei
- 62.654 lei
- 50.789 lei
- 49.379 lei
Ce s-ar fi întâmplat cu aceste pensii dacă guvernul majora veniturile cu 12,1%?
Dacă promisiunea de majorare cu 12,1% făcută de Guvernul Ciolacu ar fi fost respectată:
- Cea mai mare pensie ar fi ajuns la: 121.770 lei brut (aprox. 109.593 lei net).
- A 20-a pensie din clasament ar fi depășit borna de 55.353 lei, față de 49.379 lei în prezent.
Însă, creșterea a fost înghețată, iar toate pensiile – de la cele minime la cele mari – au rămas nemodificate.
Promisiuni încălcate: Cum s-a ajuns la înghețarea pensiilor
- Promisiunea: Guvernul Ciolacu a anunțat o majorare de 12,1% a pensiilor de la 1 ianuarie 2025, printr-un comunicat oficial al Ministerului Muncii.
- Retragerea: Pe 20 noiembrie 2024, cu doar câteva zile înainte de alegerile prezidențiale, premierul a anunțat că bugetul nu mai permite creșterea.
- Consecința: Pensiile au fost înghețate, afectând peste 4,7 milioane de pensionari, inclusiv 2,5 milioane care trăiesc cu venituri sub salariul minim.
Pensiile speciale: Cine primește cele mai mari venituri „necontributive”
Cele mai mari pensii speciale sunt încasate de judecători și procurori:
- 69.343 lei brut – cea mai mare pensie specială
- 68.145 lei
- 63.842 lei
- Alte 15 pensii speciale depășesc 50.000 lei brut
Impozitarea pensiilor speciale:
- Partea necontributivă era impozitată progresiv: între 10% și 20%.
- În decembrie 2024, CCR a decis că această impozitare este neconstituțională, ceea ce înseamnă că, din februarie 2025, toți specialii iau mai mulți bani.
Reacții și controverse:
Ministerul Muncii: „Nu am avut spațiu bugetar pentru majorarea promisă. Următoarea indexare va fi în septembrie, cu rata inflației.”
Premier Marcel Ciolacu: „Știu că oamenii sunt dezamăgiți. Dar am ales responsabilitatea fiscală. În septembrie, pensiile vor crește.”
Sindicatele pensionarilor: „Este scandalos! În timp ce noi ne chinuim cu 1.200 de lei, alții iau 100.000 de lei pe lună. Sistemul este profund inechitabil.”
Analiza: De ce persistă dezechilibrul?
- Sistem bazat pe contributivitate, dar cu excepții uriașe.
- Pensiile speciale sunt privilegiate, iar reformele sunt blocate.
- Sistemul public de pensii are un deficit cronic, agravat de pensiile uriașe și de înghețarea contribuțiilor.
Ce urmează?
- Septembrie 2025: Promisiune de indexare cu rata inflației.
- Reforme în pensiile speciale: Posibil nou proiect după decizia CCR.
- Proteste: Anunțate de asociațiile pensionarilor, nemulțumiți de înghețarea pensiilor mici.
Cea mai mare pensie din România – 97.964 lei net – este simbolul inegalității din sistemul public. În timp ce 2,5 milioane de români trăiesc cu pensii sub salariul minim, câțiva seniori privilegiați primesc venituri exorbitante, alimentând frustrarea și revolta publică.
Reforma reală a pensiilor rămâne o promisiune neonorată, iar seniorii continuă să fie victimele unei politici care favorizează privilegiile în detrimentul echității sociale.
