Un document intern, marcat „confidențial” și semnat de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, acuză patru miniștri din guvernul României de eșecuri majore în implementarea PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). Potrivit acestuia, miniștrii Florin Barbu, Sebastian Burduja, Mircea Fechet și Alexandru Rafila sunt responsabili pentru „cele mai mari catastrofe” în cadrul acestui program.
În documentul respectiv, Boloș subliniază dificultățile întâmpinate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) în relația cu coordonatorii de reforme din PNRR. Conform notelor, Ministerul Agriculturii, condus de Florin Barbu, nu a înregistrat niciun progres în implementarea proiectelor din cadrul PNRR, fiind considerat cel mai mare dezastru. Barbu, un apropiat al grupării politice condusă de Paul Stănescu, a fost criticat pentru lipsa de rezultate în sectorul agricol, sector esențial în PNRR.
De asemenea, Ministerul Energiei, condus de Sebastian Burduja, a înregistrat o rată de execuție de doar 4,56%, iar Ministerele Mediului și Sănătății sunt departe de țintele propuse, cu progrese de doar 6,99% și 11,64%, respectiv. Aceste întârzieri majore ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea României de a respecta angajamentele asumate prin PNRR și de a accesa integral fondurile europene disponibile.
Documentul critică și administrația publică din România, menționând că una dintre principalele bariere în implementarea PNRR este lipsa unei capacități administrative adecvate. Ministerele și autoritățile locale se confruntă cu un deficit de personal specializat și cu birocrație excesivă. În ciuda prevederilor legale care impun termene accelerate pentru proiectele finanțate prin fonduri europene, aceste termene sunt frecvent încălcate, iar procesul de aprobare a cererilor întârzie luni de zile.
Mai mult, multe dintre proiectele din cadrul PNRR sunt afectate de neaprobarea creditelor bugetare sau de întârzierile în procesarea cererilor de transfer de fonduri. Aceasta a dus la un deficit constant de numerar pentru beneficiarii privați și cei parțial finanțați de la bugetul de stat, ceea ce îngreunează derularea lucrărilor.
Documentul se încheie cu un avertisment serios: „Dacă problemele actuale nu vor fi rezolvate rapid, România riscă să nu finalizeze la timp proiectele din PNRR, ceea ce ar însemna pierderea unei părți importante din fondurile europene disponibile. În lipsa unor soluții eficiente, investițiile rămase neterminate ar trebui finanțate din bugetul de stat, punând o presiune suplimentară asupra economiei”.
Boloș solicită Guvernului să adopte măsuri urgente pentru simplificarea procedurilor administrative, creșterea transparenței și alocarea eficientă a resurselor pentru a preveni un eșec de proporții în gestionarea PNRR, care este considerat cel mai important program de finanțare externă al României.
Acest document intern scoate la lumină dificultățile majore în implementarea PNRR, având drept responsabili miniștri care, potrivit sursei, nu au reușit să asigure progresul proiectelor strategice. În fața acestor provocări administrative și financiare, România riscă nu doar să piardă fonduri europene esențiale, dar și să pună în pericol implementarea unor reforme fundamentale pentru dezvoltarea țării.
Foto: Inquam/George Calin
