Într-o perioadă în care producția de energie electrică a Nuclearelectrica a stagnat, cheltuielile cu salariile angajaților companiei au crescut semnificativ, iar conducerea acesteia beneficiază de remunerații și bonusuri substanțiale. Deși capacitatea de producție nu a înregistrat progrese semnificative, salariile au crescut cu 90% în ultimii șapte ani, iar bonusurile acordate directorului general Cosmin Ghiță au atins sume considerabile.
Potrivit rapoartelor companiei, salariile la Nuclearelectrica au înregistrat o creștere impresionantă, iar compensarea pentru directorul general, Cosmin Ghiță, reflectă acest trend. Remunerația fixă brută a acestuia a crescut cu 50% în ultimii ani, ajungând la 684.000 de lei. În plus, Ghiță a beneficiat de bonusuri de performanță semnificative: 222.464 lei în 2022, 1,43 milioane de lei în 2023 și 1,71 milioane de lei în 2024, componente ale remunerației sale variabile.
Aceste recompense subliniază o practică tot mai frecventă în rândul marilor companii de stat, unde bonusurile și salariile conducerii sunt legate de performanțele financiare, dar și de indicatori subiectivi, cum ar fi managementul resurselor și strategia pe termen lung.
În ciuda acestor majorări salariale, producția de energie electrică la Nuclearelectrica a stagnat în ultimii ani. În 2018, producția a fost de 10.443 MWh, iar în 2020 s-a înregistrat un vârf de 10.558 MWh, dar în 2024 producția a scăzut la 10.019 MWh. Aceasta reflectă o stagnare a capacității de producție, care este un indicator crucial pentru o companie de energie de stat.
În același timp, cheltuielile totale cu personalul au crescut cu aproape 90%, ajungând la 742 milioane de lei în 2024. Această creștere a costurilor ridică întrebări cu privire la eficiența managementului și la alocarea resurselor financiare, în contextul în care producția nu a crescut semnificativ.
Un obiectiv strategic major pentru orice companie din sectorul energetic, mai ales una cu statut de monopol național, este creșterea și modernizarea capacității de producție. În cazul Nuclearelectrica, proiectele de extindere și modernizare, precum finalizarea Unității 3 și 4 de la CNE Cernavodă, sunt esențiale pentru a asigura o creștere sustenabilă pe termen lung. Totuși, aceste proiecte au un orizont îndepărtat, cu finalizarea estimată pentru 2031, și nu au contribuit semnificativ la creșterea producției în perioada recentă.
În contextul în care România se confruntă cu o deficit de energie și trebuie să importe energie în perioadele de vârf, este crucial ca toate companiile din domeniul energetic să fie evaluate nu doar pe baza profitului, care este influențat de prețul energiei, dar și pe baza creșterii producției. Nuclearelectrica, ca monopol de stat, ar trebui să își concentreze eforturile nu doar pe controlul costurilor, ci și pe dezvoltarea unor noi capacități de producție.
În concluzie, creșterile salariale și bonusurile generoase ale conducerii Nuclearelectrica se află într-o strânsă legătură cu stagnarea producției de energie, ceea ce ridică întrebări despre eficiența managementului. Într-o perioadă de criză energetică și creștere a costurilor de producție, este esențial ca strategia de management a companiei să se concentreze mai mult pe dezvoltarea capacității de producție și pe modernizarea infrastructurii, pentru a asigura un viitor sustenabil și competitiv în domeniul energetic național.
