România a înregistrat în 2024 cel mai mare deficit bugetar de la criza financiară globală din 2009, un semnal grav al dezechilibrelor fiscale persistente în cadrul economiei naționale. Potrivit datelor Eurostat, deficitul bugetar s-a ridicat la un impresionant 9,3% din Produsul Intern Brut (PIB), depășind chiar nivelul de 9,2% înregistrat în timpul pandemiei. Această cifră alarmantă se situează doar cu puțin sub recordul de 9,5% din PIB raportat în anul 2009, în mijlocul crizei financiare globale.
În termeni nominali, deficitul bugetar al României pentru anul 2024 a depășit suma de 160 miliarde lei, un nivel record care pune sub semnul întrebării sustenabilitatea finanțelor publice. Deși a fost un an fără șocuri externe majore, cum a fost pandemia, Guvernul român a ales să majoreze semnificativ cheltuielile publice, inclusiv prin majorarea salariilor și pensiilor, în ciuda unui context economic deja dificil.
În plus, acest deficit se adaugă unei datorii publice în creștere, ceea ce pune presiune suplimentară asupra bugetului național și riscă să afecteze stabilitatea economiei pe termen lung.
În încercarea de a aborda deficitul, Ministerul Finanțelor a explicat că sumele neplătite la sfârșitul anului de către instituțiile bugetare au influențat negativ calculul deficitului. Această practică a amânării unor plăți, deși legală, permite guvernelor să își prezinte deficitele mai mici decât în realitate, dar creează un efect de întârziere care poate amplifica problemele fiscale pe termen lung.
De asemenea, Guvernul și-a asumat în fața Comisiei Europene o țintă de reducere a deficitului la 7% din PIB în 2025. În acest context, România trebuie să adopte măsuri fiscale semnificative pentru a reduce deficitul în următoarele luni, cu scopul de a reveni la o traiectorie sustenabilă de finanțare a cheltuielilor publice.
Potrivit datelor Eurostat, România a avut cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană în 2024. În comparație, alte țări europene au înregistrat deficite semnificativ mai mici, cum ar fi Polonia (-6,6%), Franța (-5,8%) și Slovacia (-5,3%), iar majoritatea statelor membre au raportat deficite de cel puțin 3% din PIB.
Această situație pune România într-o poziție vulnerabilă față de economiile europene, având în vedere că țara se află în continuare sub procedura de deficit excesiv și este necesar să adopte măsuri corective în termen scurt.
În fața acestui deficit uriaș și a unei datorii publice în continuă creștere, România se află la o răscruce. Analistul financiar Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România, avertizează că deficitul „este extrem de ridicat și nesustenabil”, iar Guvernul va trebui să recurgă la majorări de taxe pentru a acoperi diferențele și a menține ratingul de investiții.
„În condițiile în care cheltuielile publice au fost deja majorate, în special pe partea de pensii și salarii, Guvernul va trebui să implementeze măsuri fiscale mai dure. Nu cred că scăpăm de majorări de taxe, chiar dacă ele vor fi aplicate din 2026. Acest lucru este necesar pentru a da credibilitate politicii fiscale și a menține ratingul de investiții al României”, a subliniat Codirlașu.
România este pe cale de a înregistra o retrogradare a ratingului de credit din partea agențiilor internaționale de evaluare financiară. Conform celor mai recente analize, agențiile de rating se află într-o poziție de a scădea ratingul României de la „investment grade” la „junk” (nerecomandat investițiilor), ceea ce ar face țara mai vulnerabilă în fața crizelor financiare internaționale.
Pentru a preveni acest lucru, autoritățile române trebuie să demonstreze măsuri clare de reducere a deficitului bugetar și să adopte o reformă fiscală eficientă, cu aplicare începând din 2026.
România se confruntă cu o provocare economică semnificativă, iar deficitul bugetar de 9,3% din PIB în 2024 este un semnal de alarmă pentru stabilitatea fiscală a țării. În contextul presiunilor economice și al riscurilor de retrogradare a ratingului, Guvernul va trebui să implementeze măsuri fiscale dure, inclusiv majorarea taxelor, pentru a evita o criză financiară mai adâncă.
Analistul Adrian Codirlașu subliniază că, deși majorările de taxe sunt inevitabile, este esențial ca acestea să fie gestionate cu atenție pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a economiei și pentru a menține încrederea investitorilor și a partenerilor internaționali.
Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea
