Într-o investigație jurnalistică exclusivă publicată de portalul francez Mediapart, se aduc la lumină detalii despre implicarea serviciilor secrete ruse în alegerile prezidențiale din România din 2024, în scopul manipularii rezultatelor și influențării direcției politice a țării.
Potrivit surselor, operațiunea a fost coordonată de SVR (Serviciul de Informații Externe al Rusiei) și a început încă din 2023, având ca obiectiv promovarea unui candidat suveranist care ar fi putut opri ajutorul acordat Ucrainei și ar fi înclinat balanța politică în favoarea partidelor extremiste.
Ancheta de la Mediapart subliniază că atacurile cibernetice împotriva infrastructurii electorale din România au fost extrem de sofisticate, cu peste 85.000 de atacuri lansate din 33 de țări diferite, inclusiv din Rusia. Acestea au fost desfășurate în scopul de a perturba procesul electoral și de a afecta încrederea publicului în securitatea alegerilor. Conform serviciilor secrete române, unul dintre principalele grupuri de hackeri implicate a fost APT29, cunoscut sub numele de „Cozy Bear”, o unitate de hackeri din cadrul SVR, care a mai fost asociată cu atacuri asupra Comitetului Național Democrat din SUA în 2016.
Un alt aspect crucial al operațiunii ruse a fost campania de manipulare desfășurată pe platforma chineză TikTok. Aceasta a implicat crearea unei rețele de 25.000 de conturi coordonate pentru a influența algoritmul TikTok și a transforma candidatul Călin Georgescu, care nu era cotat în sondaje, într-un câștigător al primului tur al alegerilor cu 23% din voturi. În paralel, peste 130 de influenceri cu un total de 8 milioane de abonați au fost recrutați pentru a promova indirect candidatul prin postări despre „candidatul ideal”, iar secțiunile de comentarii erau inundate cu mesaje de susținere pentru Georgescu.
Înainte de a-și muta sprijinul către Călin Georgescu, serviciile secrete ruse și-au îndreptat atenția asupra Dianei Șoșoacă, o candidată extrem de susținută în rândul nemulțumiților de sistemul politic existent. Potrivit surselor, Kremlinul intenționa să o sprijine pe Șoșoacă, dar, în urma deciziei Curții Constituționale de a o elimina din cursă în octombrie 2024, Rusia a trebuit să caute un alt candidat suveranist pentru a îndeplini obiectivele sale strategice.
Călin Georgescu, un fost funcționar public, s-a dovedit a fi alegerea Kremlinului. Deși inițial nimeni nu îi atribuia șanse mari, datorită unei campanii coordonate pe rețelele sociale, Georgescu a reușit să capteze o mare parte din voturile nemulțumite ale electoratului, ceea ce i-a permis să ajungă pe locul doi în turul prezidențial, un rezultat ce nu era previzibil la începutul campaniei sale. Acesta a obținut aproape 23% din voturi, deși în urmă cu o lună nu depășea 1% în sondaje.
Un alt aspect semnificativ al operațiunii a fost diseminarea masivă a dezinformării, în special după anularea alegerilor de către Curtea Constituțională. Rusia a promovat o narațiune falsă despre o „lovitură de stat” în România, acuzând autoritățile de subminarea procesului democratic și alimentând teorii ale conspirației care au fost amplificate pe rețelele sociale. Acest tip de campanie de dezinformare a fost similară cu tacticile folosite de Rusia în alte țări europene, inclusiv Franța.
Mediapart detaliază că, după anularea alegerilor, Rusia și aliații săi au intensificat campaniile de discreditare a instituțiilor statului român, utilizând imagini manipulative și mesaje false care sugerează că NATO și SUA ar fi implicate într-un complot pentru a submina suveranitatea României.
Unul dintre cele mai periculoase efecte ale acestei campanii de manipulare a fost alterarea încrederii publicului în procesul electoral. Potrivit serviciilor secrete franceze, Viginum, un raport recent a concluzionat că manipularea a dus la o scădere semnificativă a încrederii alegătorilor în fiabilitatea alegerilor, un pericol care amenință nu doar România, ci și alte state europene. Campaniile de dezinformare și atacurile cibernetice pot submina stabilitatea politică și socială a unui stat, având consecințe pe termen lung pentru democrație.
Această anchetă confirmă suspiciunile că Rusia a orchestrat o ingerință semnificativă în alegerile din România din 2024, având ca scop consolidarea unui regim suveranist care ar fi redus sprijinul României pentru Ucraina. Aceste acțiuni se alătură unui tipar mai larg de implicare a Rusiei în politica europeană, care vizează destabilizarea regiunii și subminarea valorilor democratice fundamentale.
Operațiunile de manipulare politică și atacurile cibernetice care au afectat alegerile din România sunt doar un exemplu al modului în care Rusia își extinde influența în Europa, iar impactul acestor intervenții va rămâne o temă de discuție importantă pe termen lung pentru securitatea și stabilitatea regiunii.
Sursa foto: Inquam Photos / Colaj G4Media
