Ovidiu Tender, cunoscutul om de afaceri, continuă lupta legală pentru anularea totală a condamnării sale din dosarul Rafo-Carom, în care a fost găsit vinovat pentru o serie de infracțiuni economice grave.
În prezent, Tender se află în fața Curții de Apel București, care examinează contestația sa, după ce Tribunalul i-a respins cererea prin care solicita anularea pedepsei de 12 ani și 7 luni de închisoare și ridicarea tuturor sechestrelor impuse asupra bunurilor sale, în valoare de 37 milioane de euro.
În 2015, Ovidiu Tender a fost condamnat definitiv la 12 ani și 7 luni de închisoare pentru privatizarea frauduloasă a combinatului Rafo Onești și devalizarea societății Carom, în perioada 2003-2005. Condamnarea a fost dictată pentru infracțiuni grave precum constituirea unui grup infracțional organizat, înșelăciune, spălare de bani și instigare la abuz în serviciu.
De-a lungul procesului, Tender a fost acuzat de realizarea unor circuite financiare ilegale, prin utilizarea de mijloace frauduloase pentru a obține fonduri ilicite din privatizarea SC Carom SA Onești, incluzând datoriile societății garantate cu acțiuni supraevaluate. Acesta a folosit fondurile astfel obținute pentru a derula diverse tranzacții care au prejudiciat statul român, raportând investiții fictive.
Pe 23 iulie 2024, Curtea de Apel București a constatat că infracțiunea de abuz în serviciu, care a fost un cap de acuzare în dosar, a fost dezincriminată ca urmare a deciziilor Curții Constituționale din 2016-2018. Astfel, instanța i-a anulat condamarea pentru instigare la abuz în serviciu și a ridicat o parte din sechestrele instituite asupra bunurilor sale, stabilind o sumă de aproximativ 163 milioane de lei. Cu toate acestea, condamnările pentru celelalte infracțiuni, inclusiv constituirea unui grup infracțional organizat și spălare de bani, au rămas valabile și au fost trimise spre rejudecare.
În noiembrie 2024, Tribunalul București a confirmat că pedepsele pentru constituirea unui grup infracțional organizat, înșelăciune și spălare de bani sunt în continuare valide. Drept urmare, avocații lui Ovidiu Tender au depus contestație, iar cazul a ajuns din nou pe rolul Curții de Apel București. Termenul de judecată este programat pentru 13 mai 2025.
Ovidiu Tender se luptă acum pentru anularea totală a condamnării sale și ridicarea tuturor măsurilor de siguranță, inclusiv confiscarea specială a bunurilor și sechestrelor impuse în urma condamnării din 2015. Avocații săi susțin că, odată ce instanțele au declarat dezincriminarea infracțiunii de instigare la abuz în serviciu, și celelalte condamnări nu mai pot rămâne valabile, deoarece acestea s-au bazat parțial pe aceeași infracțiune de abuz în serviciu.
„Întrucât infracțiunea de abuz în serviciu nu a îndeplinit condițiile de tipicitate prevăzute de lege, automat trebuie înlăturată și infracțiunea de constituire a grupului infracțional organizat”, se arată în cererea de contestație depusă de avocații lui Tender.
Mai mult, avocații argumentează că, în condițiile dezincriminării abuzului în serviciu, condamnațiile pentru înșelăciune și spălare de bani nu mai sunt susținute de temeiuri legale, iar măsurile de confiscare a bunurilor ar trebui anulate, având în vedere că acestea nu ar fi fost obținute prin fapte ilegale.
Sumele în joc sunt considerabile, fiind vorba de un total de 37 milioane de euro, care reprezintă valoarea bunurilor asupra căror au fost instituite sechestre. De asemenea, rejudecarea cazului și o eventuală revocare a pedepsei ar putea duce la o schimbare semnificativă în viața financiară și profesională a omului de afaceri Ovidiu Tender.
Curtea de Apel București va lua o decizie finală pe 13 mai 2025 cu privire la contestația lui Ovidiu Tender. În cazul în care instanța va admite cererea, acesta ar putea scăpa complet de condamnările și sechestrele impuse anterior, punând astfel capăt unui proces care durează deja de aproape un deceniu. În caz contrar, condamnările vor rămâne în vigoare, iar măsurile de siguranță vor continua să afecteze averea omului de afaceri.
Acest caz rămâne unul dintre cele mai discutate din justiția română, având implicații semnificative asupra modulului în care se aplică legea în dosarele economice complexe, iar verdictul final al instanței va fi urmărit cu mare atenție de opinia publică și de mediul de afaceri din România.
