Banca Națională a României (BNR) a fost nevoită să aloce aproape 2 miliarde de euro într-o singură zi pentru a menține stabilitatea leului, ca urmare a presiunii generate de victoria lui George Simion în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024. Surse oficiale au confirmat că această intervenție a fost necesară pentru a contracara fluctuațiile semnificative ale cursului valutar, care au apărut imediat după anunțarea rezultatelor, pe fondul temerilor investitorilor și al speculațiilor de pe piața valutară.
În dimineața zilei de luni, după primul tur al alegerilor, presiunea pe leu a început să devină vizibilă, iar aceasta s-a intensificat pe parcursul zilei, pe măsură ce investitorii au încercat să își protejeze depozitele prin conversia leilor în euro. Astfel, BNR a fost nevoită să intervina cu lichidități pentru a tempera aceste mișcări, o situație similară având loc și după primul tur al alegerilor din 2024, când Călin Georgescu a câștigat un scor semnificativ.
Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României, a confirmat pentru G4Media că, în ultima perioadă, piața valutară a înregistrat o schimbare semnificativă, cu scăderea intrărilor de capital și creșterea ieșirilor. Acest fenomen a dus la volatilitatea monedei naționale, iar BNR a fost obligată să atragă lichiditate din piață și să majoreze dobânzile pentru a tempera mișcările. În această context, BNR va căuta să găsească un echilibru optim pentru a gestiona această situație și pentru a preveni efectele economice negative asupra economiei naționale.
O prăbușire semnificativă a leului ar însemna, în primul rând, scăderea puterii de cumpărare a românilor. Aceasta ar duce la o creștere a prețurilor pentru produse și servicii și la majorarea ratelor în euro pentru persoanele care au împrumuturi în valută. Într-un astfel de context, instabilitatea monedei naționale poate afecta grav economia internă, având repercusiuni asupra tuturor categoriilor de cetățeni și asupra stabilității financiare a țării.
Investitorii și cetățenii români au început să vândă leii și să cumpere euro în scopul protejării averilor lor. Această panică pe piață a fost alimentată de propunerile economice ale lui George Simion, care a adoptat un program populist în campania electorală. Simion a promis că va lupta împotriva unor politici economice ale Uniunii Europene, ceea ce a stârnit îngrijorări în rândul investitorilor care se tem de posibile consecințe economice negative în cazul unei eventuale victorii a acestuia.
George Simion, candidatul AUR, a prezentat un program economic extrem de radical care pune sub semnul întrebării continuarea unui parteneriate economic puternic cu Uniunea Europeană, esențial pentru dezvoltarea economică a României. În special, Simion a promovat ideea naționalizării unor sectoare economice și a afirmat că România ar trebui să ia distanță față de politicile economice ale Uniunii Europene, ceea ce a creat o incertitudine majoră în rândul investitorilor. De asemenea, el a vorbit despre naționalizarea terenurilor agricole și despre o posibilă ieșire a României din NATO, ceea ce ar schimba radical direcția economică și geopolitică a țării.
Un alt element cheie al programului său a fost promisiunea că, în cazul în care va câștiga alegerile, Călin Georgescu va deveni premierul său. Georgescu, un fost funcționar și lider al unui partid suveranist, a propus măsuri economice radicale, inclusiv politici economice de tip naționalist și un program de naționalizare a unor sectoare strategice ale economiei.
Investitorii au început să manifeste temeri cu privire la aceste propuneri economice extreme, având în vedere că o eventuală implementare ar putea duce la o scădere semnificativă a atractivității economiei românești pentru capitalul străin. Mulți investitori se tem de naționalizări, reglementări economice mai dure și de o politică economică care nu mai respectă normele europene. Acest lucru ar putea avea un impact devastator asupra economiei românești, mai ales în contextul în care România depinde foarte mult de fondurile europene pentru dezvoltarea infrastructurii și a proiectelor sociale.
În fața acestui climat economic incert și al panicii generate pe piața valutară, BNR a intervenit rapid pentru a proteja leul. Banca centrală a utilizat rezerva valutară pentru a interveni în piață și a stabiliza cursul de schimb, cheltuind aproape 2 miliarde de euro pentru a contracara vânzările masive de lei și pentru a restabili echilibrul pe piața valutară.
În ciuda măsurilor luate de BNR, efectele economice pe termen lung ale unei astfel de instabilități monetare pot fi semnificative. Rata dobânzilor ar putea crește, iar presiunea asupra inflației s-ar putea intensifica, ceea ce ar duce la o scădere a puterii de cumpărare a populației și la o incertitudine economică pentru investitori.
De asemenea, retragerea capitalului străin și o posibilă reducere a fluxurilor de investiții în economie ar putea duce la stagnare economică și la o scădere a nivelului de trai al cetățenilor. În acest context, România se află într-un moment critic în care stabilitatea economică și relațiile externe devin esențiale pentru viitorul său.
BNR a jucat un rol crucial în menținerea stabilității economice a României după victoria lui George Simion în primul tur al alegerilor prezidențiale, dar răspunsul economic al autorităților române nu va fi suficient pe termen lung dacă nu se iau măsuri clare pentru stabilizarea economiei și pentru protejarea relațiilor externe esențiale. Provocările economice legate de politica internă și externă, combinat cu instabilitatea politică, pot influența negativ evoluțiile economice viitoare, iar România va trebui să își găsească rapid un echilibru pentru a preveni o criză economică majoră.
