Într-o mișcare dramatică pe piața valutară, euro a depășit pentru prima dată în istorie pragul de 5 lei, conform cotațiilor oficiale publicate marți de Banca Națională a României (BNR). Aceasta reprezintă o depreciere semnificativă a monedei naționale, care a fost influențată de incertitudinile economice și politice legate de rezultatele alegerilor prezidențiale din 2024 și de contextul macroeconomic intern și global.
Conform BNR, la mijlocul zilei, cursul oficial al euro a ajuns la 5,0878 lei, marcând o creștere considerabilă față de nivelul de luni, când euro era cotat la 4,9775 lei. De asemenea, moneda americană (USD) a înregistrat și ea o apreciere, fiind cotată la 4,4517 lei.
Începând cu dimineața zilei de luni, presiunea asupra leului a fost evidentă și s-a intensificat pe parcursul zilei, pe măsură ce investitorii români și străini au început să vândă lei și să cumpere euro, temându-se de o instabilitate economică potențială. Aceasta a fost o reacție imediată la rezultatele din primul tur al alegerilor prezidențiale, în care George Simion a obținut un scor semnificativ, fiind perceput ca un candidat cu un program populist și suveranist care ar putea influența negativ politica economică a României.
Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a confirmat pentru G4Media că piața valutară a suferit schimbări importante, cu scăderea intrărilor de capital și creșterea ieșirilor de capital, ceea ce a determinat intervenția Băncii Naționale pentru a stabiliza cursul leului. În acest context, BNR a cheltuit aproximativ 2 miliarde de euro într-o singură zi pentru a menține stabilitatea cursului de schimb și pentru a contracara volatilitatea pieței.
O depreciere a leului față de euro poate avea consecințe severe asupra economiei României. Printre efectele directe se numără:
-
Creșterea prețurilor produselor importate și a serviciilor legate de importuri, ceea ce va duce la o inflație mai mare.
-
Scumpirea ratelor în euro pentru românii care au împrumuturi în valută, adâncindu-se presiunea financiară asupra gospodăriilor.
-
Scăderea puterii de cumpărare a cetățenilor, în special pentru cei cu salarii în lei.
Aceste efecte vor pune presiune pe bugetul familiilor, iar inflația ridicată poate afecta negativ calitatea vieții românilor.
În ciuda măsurilor luate de BNR pentru a stabiliza cursul, investitorii și cetățenii sunt îngrijorați de viitorul economic al țării, având în vedere incertitudinea politică generată de victoria lui George Simion în primul tur al alegerilor prezidențiale.
Simion, candidatul extrem de dreapta al AUR, a avut un discurs suveranist și a promovat un program economic populist, care a inclus naționalizarea unor sectoare strategice ale economiei, reducerea impozitelor pentru anumite grupuri și un proiect de limitare a influenței Uniunii Europene asupra României. De asemenea, Simion a promis în mod repetat că dacă va câștiga alegerile, îl va numi pe Călin Georgescu în funcția de premier, iar acesta din urmă a făcut declarații publice despre naționalizarea terenurilor agricole și despre ieșirea din NATO.
Aceste propuneri au creat temeri în rândul investitorilor, care se tem de posibile măsuri economice radicale ce ar putea afecta stabilitatea financiară a țării.
După anunțul rezultatelor alegerilor din 2024, piețele financiare au reacționat negativ. Bursa de Valori București a înregistrat scăderi semnificative, cu indicele BET pierzând aproape 3% din valoare, iar mai multe companii importante au înregistrat pierderi de până la 5%.
Investitorii au fost în special îngrijorați de viitorul economiei românești, având în vedere reticența față de politica economică promovată de George Simion. Randamentele obligațiunilor guvernamentale au crescut semnificativ, ceea ce sugerează o creștere a costurilor de împrumut pentru statul român.
În acest context, România depinde în continuare de fondurile europene pentru susținerea proiectelor sale de infrastructură și pentru asistența socială, dar și pentru politicile de dezvoltare economică. În acest moment, George Simion și Călin Georgescu au exprimat poziții ostile față de aceste politici și față de integrarea României în Uniunea Europeană, ceea ce a generat îngrijorări în rândul investitorilor străini.
Este de remarcat că Uniunea Europeană este unul dintre cei mai mari finanțatori ai economiei românești, iar orice schimbare radicală în politica economică a României ar putea afecta semnificativ fluxurile financiare europene către țara noastră.
Un alt efect semnificativ al instabilității economice a fost imposibilitatea Ministerului Finanțelor de a împrumuta bani pe piețele internaționale. Acesta a respins toate ofertele băncilor pentru emisiunea de obligațiuni de stat, deoarece randamentele ofertate de bănci erau mult prea mari, ceea ce reflectă neîncrederea investitorilor în economia românească și în stabilitatea financiară a statului.
Randamentele obligațiunilor pe 10 ani au urcat la 8%, cel mai ridicat nivel din ianuarie 2025, ceea ce face ca împrumuturile externe ale României să devină tot mai costisitoare. Aceasta este o provocare majoră pentru finanțele publice ale României.
Cursul leu-euro a atins un nivel istoric, iar economiștii și investitorii sunt extrem de îngrijorați de impactul instabilității politice asupra economiei românești. BNR a fost nevoită să intervină semnificativ pe piața valutară, dar riscurile economice și politice rămân ridicate, având în vedere promisiunile economice radicale ale George Simion și Călin Georgescu. Aceștia continuă să propună politici economice care ar putea schimba direcția economică a României și ar putea afecta relatiile externe ale țării.
Pe măsură ce al doilea tur al alegerilor prezidențiale se apropie, România se află într-un punct de cotitură, iar stabilitatea economiei depinde de alegerea unui lider care să asigure un climat economic stabil și continuarea integrării în Uniunea Europeană.
