Într-un context economic tot mai tensionat, cu un deficit bugetar record și măsuri de austeritate pregătite pentru administrația publică, guvernul Predoiu continuă să aloce sume uriașe pentru bisericile românești din diaspora, în cadrul unui proiect controversat care ridică semne de întrebare despre utilizarea fondurilor publice.
Pe 29 mai 2025, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a alocat încă 21,7 milioane de lei pentru diverse proiecte, majoritatea având ca destinație biserici și mănăstiri românești din străinătate.
Aceste fonduri sunt adăugate celor 61 de milioane de lei alocate anterior în aprilie 2025, ceea ce face ca totalul sumelor distribuite pentru biserici în diaspora în 2025 să ajungă la aproximativ 82 de milioane de lei.
Pe fondul unui deficit bugetar semnificativ și a unui climat economic tot mai fragil, cu tăieri de posturi și reduceri de sporuri salariale propuse pentru administrația publică, această decizie a guvernului ridică întrebări privind prioritățile financiare ale autorităților. În timp ce guvernul susține că banii vor fi investiți în renovarea și întreținerea lăcașurilor de cult din diaspora, criticii consideră că acest sprijin pentru biserici poate fi considerat un „dezmăț din bani publici”, care nu face decât să agraveze situația financiară a statului.
Mai mult decât atât, o parte dintre beneficiarii acestor fonduri sunt biserici și mănăstiri ortodoxe care sunt acuzate de implicare în promovarea unor mesaje extremiste, pro-ruse și anti-europene, în contextul unui climat geopolitic din ce în ce mai tensionat.
Conform listei de proiecte publicate de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, bisericile și mănăstirile ortodoxe au primit cele mai mari sume de la guvern. Printre cele mai semnificative alocări se numără:
-
Germania: Mitropolia Germaniei, Europei Centrale și de Nord pentru Parohia Ortodoxă Română „Sf. Calinic de la Cernica” din Schwabach Roth, care a primit 170.675 lei pentru proiectul „Bucuria copiilor”.
-
Franța: Association Paroisse Orthodoxe Roumaine Saint Martin de Tours et Nectarie d’Eghina, care a obținut 1.000.000 lei pentru restaurarea bisericii din Tours.
-
Italia: Parohia Ortodoxă Română „Sfântul Cuvios Ioan de la Prislop” din Marcellina, cu 400.000 lei pentru întregirea patrimoniului identitar.
-
Spania: Parohia Ortodoxă Română „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Burgos, care a primit 1.000.000 lei pentru amenajarea terenului și construirea fundației pentru biserică.
-
Ucraina: Organizația caritabilă „Fundația de caritate „Lumină din lumină”, care a obținut 300.000 lei pentru finalizarea picturii la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava” din localitatea Crasna, regiunea Cernăuți.
Aceste proiecte reprezintă doar câteva dintre alocările majore, care au fost aprobate de guvernul Predoiu în mai 2025. Majoritatea fondurilor sunt destinate lucrărilor de renovare, reabilitare și modernizare ale bisericilor și mănăstirilor din diaspora, cu scopul de a sprijini comunitățile românești din afacerea țării.
Un aspect semnificativ care a stârnit controverse este legătura între bisericile beneficiare și susținerea unor mesaje extremiste sau pro-ruse. De exemplu, în 2024, mai mulți preoți și lideri religioși din diaspora românească au fost acuzați că au susținut public opinii care erau favorabile Rusiei și critice față de Uniunea Europeană. Acest tip de retorică este îngrijorător, având în vedere tensiunile geopolitice și implicațiile pe care le poate avea asupra relațiilor externe ale României.
Criticii guvernului susțin că aceste alocări financiare sunt inadecvate, mai ales în contextul crizei economice interne, unde statul român se confruntă cu un deficit bugetar considerabil. În timp ce statul continuă să sprijine aceste biserici, se pune întrebarea dacă nu ar trebui ca acești bani să fie direcționați spre domenii de interes public, cum ar fi educația, sănătatea sau infrastructura, în loc să fie folosiți pentru renovarea unor lăcașuri de cult care, în unele cazuri, sunt văzute ca susținători ai unor viziuni politice contrare valorilor europene.
În contextul actualei crize financiare și al presiunii asupra bugetului național, unii economiști și politicieni consideră că aceste alocări financiare ar trebui să fie revizuite și că statul ar trebui să își prioritizeze cheltuielile. Fondurile ar trebui să fie folosite cu prioritate pentru dezvoltarea infrastructurii publice și pentru asigurarea unor servicii publice de calitate, mai ales având în vedere nevoile economice ale țării și perspectivele economice instabile.
În acest context, se ridică o întrebare importantă: de ce continuă guvernul să aloce sume mari de bani pentru bisericile din diaspora în loc să investească în domenii care au un impact direct asupra calității vieții cetățenilor români? Răspunsul poate fi legat de susținerea politică pe care bisericile și liderii religioși o pot oferi partidelor politice, în special în perioada electorală. De asemenea, această practică ar putea reflecta o relație strânsă între politicieni și biserică, care poate fi folosită pentru a consolida influența politică și socială.
Alocarea continuă a acestor fonduri într-un moment de criză financiară profundă ridică, astfel, întrebări legate de responsabilitatea guvernului față de utilizarea eficientă a resurselor publice și de impactul pe care îl poate avea această politică asupra viitorului economic și social al României.
Decizia guvernului Predoiu de a aloca sume uriașe pentru bisericile din diaspora ridică semne de întrebare, mai ales în contextul crizei economice interne și al deficitului bugetar. Această practică poate fi văzută ca o metodă de a sprijini politic anumite grupuri religioase, dar și ca o oportunitate de a întări legăturile cu diaspora românească. Însă, în același timp, aceasta poate fi considerată o utilizare ineficientă a resurselor publice, mai ales când există nevoi mai urgente în alte sectoare, cum ar fi sănătatea și educația.
