Într-o perioadă în care românii așteptau soluții concrete pentru îmbunătățirea infrastructurii, Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, i-a acordat Monicăi Hunyadi două funcții noi, în cadrul unor instituții importante din domeniul feroviar.
Hunyadi, cunoscută drept „sexy-coafeza” din cercurile politice, a ajuns să fie numită în consiliul de administrație al companiei Electrificare CFR și în consiliul de conducere al Autorității de Siguranță Feroviară Română (ASFR).
Monica Hunyadi, o figură destul de discretă, dar aflată constant în atenția presei pentru legăturile sale politice și pentru aparițiile sale publice, a fost implicată într-o serie de controverse legate de funcțiile politice și de încredere primite în ultimii ani. După ce a fost văzută în diverse cercuri politice alături de lideri PSD precum Sorin Grindeanu și Marcel Ciolacu, Hunyadi a ajuns în centrul atenției în 2024, când a fost numită în două funcții importante.
Hunyadi nu este doar un nume important pe scena politică din România, ci și o femeie de afaceri cu legături în domeniul înfrumusețării. În 2024, în declarațiile sale de avere, Hunyadi a indicat că a câștigat 30.192 de lei din funcția de membru al consiliului de administrație al companiei Electrificare CFR, instituție aflată în subordinea Ministerului Transporturilor. În ciuda veniturilor destul de modeste pentru o funcție de asemenea rang, Hunyadi a declarat în același timp deținerea unui Porsche din 2018 și bijuterii în valoare de aproximativ 10.000 de euro.
Funcțiile acordate de Sorin Grindeanu în ministerul său reprezintă o sinecură importantă pentru Monica Hunyadi, care a fost plasată într-o poziție cheie în cadrul Electrificare CFR și a ASFR. De asemenea, în declarațiile sale de avere din decembrie 2024, Hunyadi a menționat și o serie de schimbări semnificative în patrimoniu, printre care și vânzarea mai multor mașini de lux. Este evident că un stil de viață plin de contraste și inconsistențe caracterizează cariera sa rapidă și ascendentă.
În urma numirii sale, Hunyadi s-a aflat alături de liderii PSD, precum Sorin Grindeanu și Marcel Ciolacu, în diverse zboruri cu avioanele companiei Nordis, o destinație de lux care a ridicat semne de întrebare în privința finanțării acestor excursii. În ciuda unui flux de informații contradictorii din declarațiile sale de avere, Hunyadi a reușit să rămână o prezență constantă în cercurile politice.
Una dintre cele mai evidente discrepanțe a fost între declarațiile de avere din iulie 2024 și cele din decembrie 2024. În prima declarație, Hunyadi anunța deținerea a trei mașini – două Porsche și un BMW – și un apartament de 104 mp în Voluntari, în timp ce în ultima declarație a menționat doar un Porsche și un apartament de 75 mp. De asemenea, veniturile din activitatea sa de la Electrificare CFR au fluctuat, iar numărul conturilor bancare a variat, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la veridicitatea acestor informații.
Aceste discrepanțe adâncesc misterul în jurul finanțării și gestionării averii sale, având în vedere faptul că între veniturile sale modeste și stilul de viață luxuriant există o diferență semnificativă. În acest context, se pune întrebarea: Cum a reușit Hunyadi să își întrețină acest stil de viață dintr-o funcție publică care nu reflectă în mod clar veniturile sale?
De-a lungul anilor, Hunyadi a fost subiectul mai multor anchete și controverse legate de afacerea sa din domeniul înfrumusețării, precum și de legăturile cu politicieni de rang înalt. În calitate de membru al consiliului de administrație al Electrificare CFR și al ASFR, Hunyadi a fost percepută de mulți ca fiind o persoană sprijinită puternic de PSD, ceea ce a stârnit critici legate de politizarea instituțiilor din domeniul transporturilor.
Pe lângă atribuțiile sale din funcțiile politice, Hunyadi a devenit și un personaj public destul de popular, dar și controversat, datorită legăturilor sale cu politicieni influenți și aparițiilor frecvente în cercuri de lux. Însă, ascensiunea sa rapidă ridică întrebări legate de transparența numirilor politice și de criteriile care au stat la baza acestora.
În contextul în care ministrul Sorin Grindeanu este acuzat de politizarea unor funcții cheie în ministerul său, numirea Monicăi Hunyadi într-o funcție de răspundere ridică semne de întrebare legate de transparența și corectitudinea procesului de selecție. Într-un moment în care România se confruntă cu critici din partea Uniunii Europene privind eficiența și transparența instituțiilor sale, numirile în funcții de conducere ale unor persoane cu legături politice puternice nu fac decât să adâncească scepticismul opiniei publice.
Cazul Monicăi Hunyadi este doar un exemplu al modului în care politica românească continuă să influențeze în mod semnificativ numirile în funcțiile publice, iar întrebările legate de transparență și corectitudine rămân nerezolvate. Acest subiect continuă să stârnească controverse, iar alegătorii români trebuie să fie atenți la modul în care sunt gestionate resursele publice și la modul în care sunt desemnați cei care le administrează.
