România se află într-unul dintre cele mai grave impasuri fiscale din istoria sa recentă. Comisia Europeană a constatat oficial că țara noastră nu a luat măsuri eficiente pentru reducerea deficitului bugetar, deși se află sub procedura de deficit excesiv din partea UE.
În lipsa unor măsuri concrete până în luna iulie, România riscă suspendarea unor fonduri europene esențiale: fondurile de coeziune și sumele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
„Țara în care am ajuns la concluzia că nu au avut loc acțiuni eficiente este România. Este o abatere foarte, foarte semnificativă de la ceea ce s-a promis”, a declarat miercuri un oficial european în cadrul unui briefing. Potrivit datelor Comisiei, România a raportat un deficit bugetar de 9,3% din PIB în 2024, iar estimările pentru 2025 și 2026 indică deficite de 8,6%, respectiv 8,4%. Practic, obiectivele asumate de autoritățile române sunt depășite cu 1,7-2 puncte procentuale din PIB.
În baza acestor date, Comisia Europeană va propune Consiliului Uniunii Europene, prin Consiliul ECOFIN, adoptarea unei decizii oficiale care constată lipsa măsurilor eficiente de corecție fiscală luate de România. Această decizie, ce urmează a fi discutată la ECOFIN pe 20 iunie, poate declanșa un lanț de consecințe extrem de severe pentru finanțarea externă a României.
„Este o situație foarte îngrijorătoare în România”, a subliniat oficialul european, explicând că abaterile față de angajamentele asumate reflectă o deteriorare profundă a disciplinei fiscale.
Miza: fondurile europene în pericol
Dincolo de constatarea abaterii, problema esențială este legată de declanșarea așa-numitului cadru de condiționalitate macroeconomică, reglementat de articolul 10 alineatul 1 din regulamentul privind Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF) și de articolul 19 alineatul 7 din regulamentul fondurilor de coeziune.
Practic, dacă România nu ia măsuri de corecție până la Consiliul ECOFIN din iulie, Comisia poate propune suspendarea unor sume semnificative din fondurile europene alocate, inclusiv fondurile PNRR și de coeziune. Dimensiunea sancțiunii financiare va fi stabilită ulterior, în funcție de gravitatea încălcării.
„Procesul este unul complicat, care implică dialog structurat cu Parlamentul European. Nu există un calendar fix în regulament, dar, în practică, cel mai probabil decizia finală va veni după vacanța de vară”, a precizat oficialul european. Suspendarea plăților ar afecta direct proiecte de infrastructură, investiții publice, reforme asumate prin PNRR și stabilitatea financiară generală a țării.
România, singura țară UE care nu a luat măsuri
În analiza Comisiei, România este singurul stat membru UE care nu a acționat corespunzător în cadrul procedurii de deficit excesiv. Majoritatea statelor membre au reușit să își mențină planurile fiscale în limitele asumate sau au adoptat măsuri de corecție. În schimb, România a continuat să acumuleze dezechilibre.
Potrivit planului fiscal trimis la Bruxelles, autoritățile române s-au angajat să reducă deficitul la 7% în 2025 și să coboare treptat la 3% în 2030, pragul maxim permis de regulamentele UE. Cu toate acestea, execuția bugetară din primele luni ale anului arată o reducere slabă, insuficientă pentru a respecta jaloanele fixate.
Una dintre cele mai importante restanțe o reprezintă reforma fiscală asumată prin PNRR. România trebuia să propună până în martie 2025 un pachet de măsuri fiscale structurale cu un impact de 1,7% din PIB (circa 23 miliarde lei), esențiale pentru stabilizarea finanțelor publice. Reforma a fost amânată, pe fondul tensiunilor politice generate de alegerile prezidențiale și al lipsei de consens în coaliția guvernamentală.
Semnal negativ pentru investitori și agenții de rating
Situația deficitului bugetar ridicat, lipsa de măsuri corective și posibilitatea suspendării fondurilor europene riscă să afecteze și ratingul suveran al României. În prezent, țara noastră se află la limita inferioară a ratingurilor recomandate investițiilor. Agențiile de rating internaționale urmăresc cu atenție implementarea reformelor fiscale. O deteriorare suplimentară ar putea împinge România în categoria „junk”, ceea ce ar majora costurile de împrumut pe piețele internaționale și ar complica suplimentar finanțarea datoriei publice.
„Evaluarea Comisiei va da un semnal și pentru investitorii internaționali. Dacă România nu corectează cursul fiscal, ratingul suveran poate fi retrogradat. Acest risc trebuie luat extrem de serios”, a avertizat oficialul european.
Măsuri urgente cerute de Bruxelles
Comisia recomandă autorităților de la București să adopte și să pună în aplicare măsuri substanțiale de corecție fiscală chiar înainte de Consiliul ECOFIN din iulie. Altfel, procesul procedural de suspendare a fondurilor va fi deja declanșat în urma deciziei Consiliului din 20 iunie.
„Cred că, având în vedere gravitatea situației fiscale din România, este absolut necesar ca autoritățile să adopte măsuri de consolidare fiscală înainte de Consiliul ECOFIN din iulie”, a punctat reprezentantul Comisiei.
În lipsa acestor măsuri, România va intra într-o spirală periculoasă: pierderea parțială a finanțării europene, deteriorarea ratingului de țară, creșterea dobânzilor și, în final, riscul unei crize de finanțare internă, cu consecințe directe asupra economiei reale și nivelului de trai.
De ce a ajuns România aici?
Cauzele principale ale deteriorării fiscale sunt multiple:
- creșterea permanentă a cheltuielilor bugetare (pensii, salarii, subvenții);
- amânarea reformelor fiscale structurale;
- lipsa de voință politică pentru ajustări impopulare în an electoral;
- colectare fiscală deficitară, cu un grad scăzut de conformare voluntară.
În plus, anul 2025 este marcat de multiple runde electorale, iar partidele politice au evitat până acum să adopte măsuri fiscale care ar nemulțumi electoratul, cum ar fi majorarea unor taxe sau reducerea cheltuielilor sociale.
Ce urmează pentru România?
România are la dispoziție doar câteva săptămâni pentru a evita o criză bugetară majoră. Consiliul ECOFIN va lua o primă decizie pe 20 iunie, iar o eventuală suspendare a fondurilor europene va fi discutată în iulie. Autoritățile de la București trebuie să demonstreze partenerilor europeni că au capacitatea și voința de a respecta angajamentele asumate.
Fără măsuri credibile și rapide de consolidare fiscală, România riscă nu doar pierderea miliardelor de euro din fonduri europene, ci și deteriorarea imaginii internaționale, a încrederii investitorilor și o nouă criză financiară internă.
