O anchetă de amploare zguduie Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR) Timiș. Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au efectuat, pe 10 iunie 2025, peste 30 de percheziții la domiciliile unor angajați ai instituției, precum și la sediul regional. Cazul are în prim-plan pe Ilie Sîrbu Lucian, șeful ISCTR Timiș, care ar fi fost prins în flagrant cu o mită de 6.500 de euro.
Potrivit informațiilor obținute de G4Media, flagrantul în care Ȟeful ISCTR Timiș a fost surprins primind 6.500 de euro a fost doar vârful aisbergului. Ancheta DNA vizează un sistem de mită organizat, prin care angajații ISCTR colectau sume de bani de la transportatori pentru a evita sancțiunile legale sau pentru a obține tratament preferențial.
Sistemul funcționa ca o „șpagă centralizată”: sumele colectate de inspectori, de la câteva sute de lei la mii de euro, erau transmise ierarhic încă din teren, ajungând până la conducerea regională.
DNA, sprijinită de ofițeri de poliție judiciară, a demarat simultan percheziții la domiciliile a peste 30 de angajați, în paralel cu descinderi la sediul ISCTR Timiș. Obiectivul: strângerea de probe care să confirme funcționarea acestui mecanism de corupție extinsă.
Sursele susțin că în centrul acestui sistem se află Ilie Sîrbu Lucian, care ar fi orchestrat și menținut rețeaua, profitând de poziția sa de conducere pentru a acoperi neregulile subalternilor și a proteja transportatorii dispuși să plătească.
Potrivit anchetatorilor, modul de operare era bine pus la punct. Simpli inspectori de teren solicitau sume modice de la transportatori pentru a nu însemna amenzi. Pentru „probleme mai serioase”, mita crețtea proporțional și era transmisă superiorilor.
Transportatorii care refuzau să plătească erau vizați de controale dure, amenzi repetate și uneori chiar de sesizări penale. Cei care plăteau, beneficiau de protecție, ocolirea sancțiunilor sau acces prioritar la rute mai profitabile.
ISCTR este o structură cu atribuții esențiale în siguranța rutieră și fiscalitate în domeniul transporturilor. Instituția verifică în trafic conformarea operatorilor cu reglementările legale privind timpii de condus, greutatea vehiculelor, taxele și licențele.
Cu toate acestea, de-a lungul anilor, ISCTR a fost frecvent acuzată de practici corupte. Controlorii rutieri sunt considerați extrem de influenți în teritoriu, dar totodată slab supravegheați. Raportări ale Curții de Conturi sau articole de presă au scos încă din anii trecuți la iveală suspiciuni privind favorizarea anumitor firme în schimbul unor beneficii.
Deocamdată, DNA nu a emis un comunicat oficial, dar surse apropiate anchetei susțin că dosarul este în fază avansată, iar săptămâna aceasta se așteaptă mai multe rețineri și propuneri de arestare preventivă.
De asemenea, se ia în calcul extinderea cercetărilor împreună cu alte structuri teritoriale ale ISCTR, pentru a verifica dacă modelul „Timiș” este replicat și în alte regiuni.
Unii reprezentanți ai asociațiilor de transportatori din regiune au declarat pentru presă că sistemul de mită era bine cunoscut în breaslă: „Dacă nu plăteai, te hărțăiau zilnic. Era o formă de taxă de protecție. Dar multora le convenea, era mai ieftin să dai bani în mână decât să-ți închizi firma cu amenzi.”
Cazul ISCTR Timiș scoate la lumină o problemă structurală a instituțiilor de control din România. Când o instituție-cheie ajunge să funcționeze ca un mecanism de estorcare a banilor, întreaga ordine de drept este subminată.
Ancheta DNA este un semnal de alarmă pentru reforma acestor instituții: transparență, controale externe, digitalizare și responsabilitate. Pentru că, altfel, corupția se va reproduce, indiferent de numele celor care ocupă temporar funcțiile.
