Într-un caz șocant care a atras atenția întregii țări, procurorul Nicoale Valerian Cuzi, de la Parchetul Judecătoriei Galați, a fost arestat preventiv sub acuzațiile grave de distrugere de documente, favorizarea făptuitorului și fals intelectual.
Acesta este primul procuror reținut în ultimii șapte ani, de când Secția Specială a fost înființată pentru a ancheta magistrați. Cazul vine într-un context în care se pun sub semnul întrebării atât procedurile interne ale justiției, cât și eficiența autorităților de control asupra magistraților.
Nicoale Valerian Cuzi este acuzat că, în calitate de procuror de caz la Parchetul Judecătoriei Târgu Bujor, a intervenit în mod direct într-un dosar extrem de grav, care viza un preot din localitatea Foltești, acuzat de viol asupra unei minore de 15 ani. Conform surselor judiciare, la începutul anchetei, preotul Aurelian-Emil Oprișan, parohul bisericii din Foltești și profesor de religie la școala gimnazială din localitate, ar fi recunoscut faptele în fața autorităților. Cu toate acestea, procurorul Cuzi ar fi intervenit pentru a modifica dosarul, schimbând declarațiile de recunoaștere ale preotului și introducând în documentele oficiale o declarație în care acesta nega comiterea infracțiunii.
Deși mai mulți polițiști și grefieri care au participat la cercetări susțin că preotul a recunoscut inițial că a întreținut relații sexuale cu minora în vârstă de 15 ani, procurorul Cuzi a ales să înlocuiască declarațiile de recunoaștere cu o altă variantă, în care preotul își retracta mărturisirile.
În urma cercetărilor, Parchetul General a descoperit că procurorul Cuzi a sustras din dosarul penal mai multe documente esențiale, inclusiv procesul-verbal privind aducerea la cunoștință a calității de suspect și declarațiile de recunoaștere ale preotului. În plus, procurorul a înlocuit aceste documente cu altele care îl favorizau pe suspect, iar în scopul de a împiedica aflarea adevărului, Cuzi a manipulant procedurile de investigare.
„În scopul de a împiedica aflarea adevărului, inculpatul Cuzi Nicolae Valerian a sustras din dosar documente esențiale, inclusiv procesul-verbal de aducere la cunoștință a calității de suspect și declarația de recunoaștere a faptei, și le-a înlocuit cu altele care nu reflectau realitatea faptelor”, se arată într-un comunicat al Parchetului General.
Această manipulare flagrantă a unui dosar penal extrem de grav a dus la reținerea procurorului Cuzi, care acum riscă o pedeapsă severă pentru intervenția sa ilegală în procesul de justiție.
Arestarea lui Cuzi a stârnit un val de reacții în societatea românească, generând o mare neliniște cu privire la integritatea și corectitudinea justiției din România. Acesta este primul caz în care un procuror este reținut de la înființarea Secției Speciale în 2018, care a primit competența de a ancheta magistrați. Până la această intervenție, Secția Specială nu a reținut niciun alt procuror, cu excepția lui Mircea Negulescu, procurorul cunoscut drept „Portocală” care a fost acuzat de abuzuri și, ulterior, achitat.
Unii critici au subliniat faptul că, deși au existat mai multe suspiciuni de abuzuri în rândul magistraților, Secția Specială nu a reținut și trimis în judecată nicio persoană de la înființarea sa. De fapt, în perioada în care aceasta a fost activă (2018-2022), nu au fost trimise în judecată niciun fel de dosare relevante privind corupția în rândul magistraților, ceea ce a dus la o scădere considerabilă a încrederii publice în această instituție.
Cu toate acestea, de la desființarea Secției Speciale în 2022, competența de a ancheta magistrați a fost preluată de procurorii specializați desemnați de CSM, ceea ce înseamnă că acest caz ar putea reprezenta o schimbare semnificativă în abordarea anchetelor interne.
Pe lângă distrugerea documentelor, procurorul Cuzi a fost acuzat și de un abuz flagrant în ceea ce privește clasarea dosarului. Într-o decizie din 30 august 2024, procurorul a clasat subit dosarul, motivând că fapta nu ar exista, și susținând că victima minoră ar fi consimțit la relațiile sexuale cu preotul. Cuzi a susținut că victima ar fi avut o „pasiune puberă” pentru inculpat, o atitudine care a stârnit numeroase critici din partea opiniei publice.
Această abordare a fost contestată, iar decizia de clasare a fost infirmată la șase luni după ce a fost luată. Astfel, procurorul Cuzi s-a confruntat cu acuzații serioase nu doar de manipulare a dosarului, ci și de nerespectarea principiilor fundamentale ale dreptului penal, inclusiv dreptul victimei la o judecată corectă și transparentă.
Cazul procurorului Cuzi adâncește problema persistentă a corupției și abuzurilor în rândul magistraților din România. Deși Secția Specială a fost înființată cu scopul de a combate astfel de fapte, eficiența acesteia a fost constant sub semnul întrebării, iar multe dosare importante nu au fost finalizate. De la desființarea secției și transferul competenței la procurori specializați, întrebarea care persistă este dacă aceste schimbări vor conduce într-adevăr la o reformă reală a justiției.
Acesta este, fără îndoială, un moment definitoriu pentru sistemul judiciar din România, iar urmările acestui caz vor influența percepția publicului asupra capacității instituțiilor de a gestiona corect și echitabil cazurile de corupție și abuzuri ale magistraților.
Cazul procurorului Nicoale Valerian Cuzi reprezintă un semnal de alarmă extrem de grav pentru sistemul judiciar din România. Dacă până acum Secția Specială a fost subiectul unor controverse și critici, acest dosar ar putea deveni un punct de cotitură în procesul de reformare a justiției. Este esențial ca autoritățile să arate că astfel de acte de corupție și manipulare a dosarelor nu vor fi tolerate, iar magistrații care încalcă legea vor răspunde corespunzător.
În acest context, se impune o analiză mai atentă a modului în care funcționează instituțiile care sunt responsabile pentru anchetarea magistraților, iar reformele din sistemul judiciar trebuie să vizeze nu doar schimbarea legislației, ci și o aplicare mai fermă a legii. Doar așa se va putea restabili încrederea publicului în justiția din România.
