Curtea de Conturi a României a făcut publice concluziile sale referitoare la abaterile bugetare descoperite în intervalul 2017-2024, raportând o sumă impresionantă de 457,802 miliarde de lei (aproape 91 de miliarde de euro) în nereguli și abateri financiare.
Conform rapoartelor, aceste „abateri” variază de la erori neintenționate, cum ar fi greșeli contabile, până la posibile fapte intenționate de devalizare a fondurilor publice. Aceste date sunt valabile pentru ministere, autorități, instituții publice, primării și companii de stat care gestionează bugetul statului român.
În această perioadă, s-au înregistrat prejudicii de 5,416 miliarde de lei și venituri nerealizate în valoare de 7,059 miliarde de lei, iar sumele neîncasate se ridică la sume colosale, care ar fi putut fi folosite pentru diverse proiecte esențiale pentru dezvoltarea țării. Aceste descoperiri ale Curții de Conturi pun o lumină asupra problemelor financiare și administrative din România și ridică întrebări importante despre eficiența și responsabilitatea autorităților în gestionarea resurselor financiare.
Potrivit rapoartelor Curții de Conturi, în perioada menționată, prejudiciile financiare descoperite în urma verificărilor efectuate se ridică la 5,416 miliarde de lei. Acestea sunt urmate de venituri nerealizate, care sunt estimate la 7,059 miliarde de lei, bani care nu au fost colectați sau s-au pierdut prin diverse modalități. Sumele nerealizate reprezintă banii care ar fi trebuit să fie colectați de stat din taxe și impozite, dar care nu au ajuns în bugetul național din cauza fraudei sau gestionării defectuoase.
În mod normal, astfel de abateri bugetare sunt tratate și corectate, dar există o mare problemă în ceea ce privește recuperarea acestor prejudicii. De obicei, rapoartele Curții de Conturi sunt contestate în instanță, iar procesele pot dura ani buni, până când instanțele de judecată își dau verdictul final. În plus, în multe cazuri, banii pierduți sau nerealizați nu sunt recuperați în totalitate, ceea ce agravează și mai mult situația financiară a statului român.
Aceste date sunt extrem de relevante în contextul în care Guvernul României se confruntă cu presiuni constante pentru reducerea deficitului bugetar. De exemplu, deficitul bugetar al României a fost 9,3% din PIB anul trecut, iar autoritățile trebuie să adopte măsuri pentru a-l reduce la 7% în acest an. În acest context, există dispute între partidele politice din România privind abordările fiscale. PSD și UDMR susțin creșterea taxelor, în timp ce USR și PNL sunt în favoarea reducerii cheltuielilor și a investițiilor inutile.
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a propus recent măsuri fiscale mai dure, inclusiv creșterea cotei de TVA de la 19% la 21% și majorarea impozitului pe dividende de la 10% la 16%, precum și ajustarea altor taxe. În contrast, alți politicieni, precum cei din USR și PNL, consideră că este mai important să se reducă cheltuielile inutile și să se investească în proiecte care pot contribui la dezvoltarea economică a României.
Pentru prima dată, Curtea de Conturi a început să elaboreze și rapoarte de performanță, nu doar audituri financiare tradiționale. Judy England-Joseph, consultant în cadrul Biroului pentru Responsabilitate Guvernamentală al SUA, a declarat că este important ca autoritățile române să nu se limiteze doar la verificarea cheltuielilor financiare, ci să se asigure că banii publici sunt cheltuiți într-un mod care aduce beneficii reale cetățenilor români.
Aceste rapoarte de performanță sunt o schimbare de paradigmă în modul în care se face auditul în România și vor ajuta la o evaluare mai detaliată a modului în care sunt utilizate fondurile publice. Mihai Busuioc, șeful Curții de Conturi, a subliniat faptul că aceste rapoarte vor fi restructurate și standardizate pentru a asigura o calitate mai ridicată a auditului public.
Mihai Busuioc a mai adăugat că Curtea de Conturi lucrează acum la un nou mecanism intern de revizuire a rapoartelor de audit, precum și la realizarea unui control al calității pe mai multe paliere, pentru a asigura o transparență mai mare în utilizarea fondurilor publice. Aceste măsuri sunt esențiale pentru a evita abaterile financiare și pentru a îmbunătăți eficiența cheltuielilor publice.
Este evident că statul român se confruntă cu o gestionare defectuoasă a resurselor financiare, iar Curtea de Conturi joacă un rol crucial în identificarea și corectarea acestor abateri. Dar, în continuare, rămâne o problemă majoră în ceea ce privește recuperarea prejudiciilor și adoptarea unor măsuri concrete pentru a preveni astfel de abateri pe viitor.
Este esențial ca autoritățile române să adopte măsuri care să asigure o gestionare eficientă a banilor publici, pentru a preveni pierderile masive și pentru a contribui la dezvoltarea sustenabilă a țării. În acest sens, reducerea fraudei fiscale, eficientizarea colectării taxelor și îmbunătățirea transparenței financiare sunt pași esențiali pentru consolidarea economiei și pentru a sprijini viitorul fiscal al României.
Curtea de Conturi a identificat un număr semnificativ de abateri bugetare, care nu numai că reflectă o gestionare defectuoasă a banilor publici, dar ridică și semne de întrebare cu privire la modul în care sunt gestionate instituțiile publice din România. În acest context, este crucial ca autoritățile să ia măsuri rapide și eficiente pentru a preveni viitoare pierderi financiare și pentru a promova o guvernare mai transparentă și mai responsabilă.
