Partidul SOS a ridicat un semnal de alarmă în legătură cu numirea lui Mihai Busuioc, președintele Curții de Conturi, în funcția de judecător al Curții Constituționale a României.
Într-o contestație depusă joi, 26 iunie 2025, la Senat și la Curtea Constituțională, grupul parlamentar al SOS, condus de senatoarea Nadia Cerva, susține că Mihai Busuioc nu îndeplinește condițiile legale necesare pentru a ocupa această funcție extrem de importantă în sistemul juridic al României.
În contestația depusă la Senat și la Curtea Constituțională, Nadia Cerva subliniază faptul că Mihai Busuioc nu îndeplinește două dintre cele trei condiții esențiale pentru a fi numit judecător la CCR. Aceste condiții sunt legate de pregătirea juridică superioară și de vechimea de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul superior juridic, stipulate clar de lege pentru această funcție.
„Busuioc nu îndeplinește nici pe departe exigențele impuse de criteriile privind pregătirea juridică superioară și vechimea necesară în domeniu”, a declarat Cerva în fața autorităților competente, adăugând că aceste nereguli fac numirea lui Mihai Busuioc „nelegală”.
Astfel, prin contestația formulată, Partidul SOS solicită revocarea numirii sale și declararea nelegale a acesteia, cerând ca instanțele competente să constate că Mihai Busuioc nu îndeplinește condițiile legale pentru a ocupa funcția de judecător la Curtea Constituțională.
Mihai Busuioc a fost propus pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională de către PSD, iar marți, 24 iunie 2025, Senatul României l-a votat în funcție. Busuioc a fost ales pentru un mandat de 9 ani, începând cu 13 iulie 2025. Numirea a fost susținută de coaliția politică PSD-PNL-USR-UDMR, dar contestată pe larg din mai multe unghiuri.
Mihai Busuioc este cunoscut publicului larg ca președintele Curții de Conturi, o funcție pe care a ocupat-o în ultimii ani. De asemenea, el a fost criticat pentru modul în care a redus influența și puterea instituției pe care o conduce. În mod special, Busuioc a fost acuzat că a diminuat capacitatea de control a Curții de Conturi asupra cheltuielilor publice, ceea ce a generat nemulțumiri în rândul opoziției și al societății civile.
De asemenea, cariera sa în domeniul juridic a fost marcată de controversate decizii administrative și de faptul că a fost implicat în mai multe chestiuni politice sensibile. Însă numirea sa la CCR a fost considerată de mulți observatori ca fiind mai mult o mișcare politică decât una bazată pe criterii strict juridice.
Reprezentanții Partidului SOS și ai altor opoziții politice consideră că numirea lui Mihai Busuioc la Curtea Constituțională ar adânci criza în sistemul judiciar din România. „CCR trebuie să fie o instanță supremă, independentă, iar numirea unui om cu un astfel de trecut administrativ într-o funcție atât de importantă riscă să submineze credibilitatea instituției”, afirmă surse din cadrul partidului.
În opinia lor, Mihai Busuioc nu doar că nu respectă cerințele legale prevăzute de Constituție, dar influența sa politică în spatele acestei numiri este văzută ca un pericol pentru independența și transparența justiției din România. Partidul SOS susține că astfel de numiri politice pun sub semnul întrebării integritatea întregului sistem judiciar, iar instanțele constituționale nu ar trebui să fie folosite pentru a consolida puterea politică, ci pentru a asigura echilibrul și respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor.
Contestația depusă de Partidul SOS nu este primul semnal de alarmă ridicat în fața numirilor politice în funcțiile-cheie ale statului. În trecut, mai multe numiri controversate, inclusiv la Curtea Constituțională și la alte instituții de forță ale statului, au fost criticate pentru că nu au respectat cerințele legale și au fost influențate de interese politice. De asemenea, mai multe sesizări au fost făcute și la Curtea Constituțională, care a avut un istoric de a analiza și, uneori, de a respinge numirile politice necorespunzătoare.
În acest context, Partidul SOS speră ca Curtea Constituțională și Senatul să trateze contestația cu maximă responsabilitate, în conformitate cu principiile constituționale, și să ofere o soluție care să întărească încrederea cetățenilor în statul de drept.
Dacă sesizarea Partidului SOS va fi acceptată, aceasta ar putea duce la anularea numirii lui Mihai Busuioc ca judecător la Curtea Constituțională. O astfel de decizie ar avea un impact major asupra imaginii coaliției de guvernare și ar putea provoca un val de critici din partea opoziției și a societății civile. De asemenea, un astfel de precedent ar putea deschide calea pentru alte contestații similare la nivelul altor instituții publice.
Pe de altă parte, dacă contestația va fi respinsă, aceasta ar putea întări și mai mult percepția că numirile politice în funcțiile-cheie ale statului se fac în interesul partidelor aflate la guvernare, și nu în interesul cetățenilor și al statului de drept.
Contestația Partidului SOS adusă în fața Senatului și a Curții Constituționale ridică întrebări fundamentale despre integritatea și transparența procesului de numire în funcțiile-cheie ale statului. Într-o perioadă în care încrederea în instituțiile publice este deja fragilă, o astfel de contestație poate reprezenta un moment important în lupta pentru consolidarea statului de drept în România. Rămâne de văzut cum vor reacționa autoritățile competente și care va fi impactul politic și juridic al acestei sesizări.
