Dosarul în care Dumitru Dragomir, fost președinte al Ligii Profesioniste de Fotbal, și Ioan Bendei, fost administrator al RCS&RDS, sunt acuzați de corupție, rămâne un subiect de mare interes în peisajul juridic și mediatic românesc.
Aceștia sunt acuzați că, între 2009 și 2011, au încheiat un acord ilegal în care Dragomir ar fi primit o mită de 3,1 milioane de euro, bani proveniți de la RCS&RDS, în schimbul facilitării câștigării contractului de drepturi de televizare ale Ligii I de către compania respectivă. Dosarul a fost trimis în instanță în 2017, dar procesele întârziate și schimbările juridice frecvente, inclusiv excepțiile invocate de apărătorii inculpaților, fac ca acest caz să pară unul tot mai greu de soluționat.
În 2019, Dumitru Dragomir a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu executare pentru luare de mită, iar Ioan Bendei a primit aceeași pedeapsă. Totuși, acest proces nu a fost finalizat, iar dosarul a fost retrimis pe fond, iar soluția de condamnare a fost anulată la apel, fiind dispusă rejudecarea de la zero.
Într-o întorsătură juridică neprevăzută, cazul a fost reluat abia în decembrie 2023, după ce instanțele superioare au confirmat hotărârile anterioare, iar acum, la Curtea de Apel București, se judecă în continuare acest dosar, cu termenul final de soluționare stabilit pentru 3 iulie 2025. Dar o întrebare continuă să bântuie acest proces: „Faptele au fost prescrise mult timp înainte de trimiterea în judecată”.
În fața instanței, avocații lui Ioan Bendei au ridicat o problemă crucială legată de prescripția răspunderii penale. Tudorel Toader, cunoscut avocat și fost ministru al Justiției, a invocat neconstituționalitatea unor prevederi ale Codului de procedură penală care reglementează procesul de prescripție. Conform avocatului Toader, infracțiunea de dare de mită ar fi fost deja prescrisă încă din anul 2014, mult înainte ca rechizitoriul să fie întocmit și dosarul să ajungă în instanță.
În apărarea sa, Toader a subliniat că faptele imputate, respectiv perioada în care ar fi avut loc mituirea, se înscriu între 13 aprilie 2009 și 15 mai 2009, iar termenul de prescripție este de 5 ani. Acesta susține că, în mod clar, termenul de prescripție pentru acele fapte s-a împlinit cu 5 ani înainte de trimiterea în judecată, ceea ce face ca întregul proces să fie viciat și nelegal. Din punctul de vedere al apărării, instanța ar trebui să pună capăt procesului din cauza prescripției, întrucât dreptul la un proces echitabil și soluționarea cauzei într-un termen rezonabil ar fi fost deja încălcate.
Avocatul susține că prescripția ar fi trebuit invocată mult mai devreme în proces, iar întreaga acțiune penală ar fi trebuit să fie suspendată din acest motiv. Conform legii, atunci când termenul de prescripție se împlinește, acțiunea penală trebuie să înceteze, chiar înainte de începutul procesului, iar toate acțiunile legale întreprinse după acest moment ar fi nelegale. Aceasta este o temă crucială care se va discuta în continuare în instanță.
De cealaltă parte, procurorii DNA susțin că termenul de prescripție nu ar fi trecut, iar faptele comise de inculpați sunt atât de grave, încât trebuie judecate pe fond, indiferent de perioada scursă. În opinia lor, acuzațiile sunt clare și implică daune considerabile atât pentru statul român, cât și pentru sectorul telecomunicațiilor, iar abuzul de putere și mituirea nu pot fi ignorate, indiferent de intervențiile în procesul de prescripție.
În ianuarie 2019, Tribunalul București a pronunțat pedepse definitive în dosarul RCS&RDS. Mitică Dragomir a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu executare pentru luare de mită, iar Ioan Bendei a primit aceeași pedeapsă. Aceste condamnări au fost urmate de aplicarea unor amenzi și confiscarea unor sume de bani, inclusiv sumele de 3,1 milioane de euro și 665.000 de lei, ca urmare a faptului că, prin contractele de publicitate încheiate între Dragomir și RCS&RDS, ar fi fost disimulate plăți ilegale.
Totuși, instanța de apel a dispus rejudecarea cazului în noiembrie 2021, invocând aspecte legale neclare și erori procedurale în procesul anterior, iar acum cazul este în fața Curții de Apel București. Ultimul termen al acestui proces a avut loc pe 10 iunie 2025, iar decizia finală va fi pronunțată pe 3 iulie 2025.
Deocamdată, Dumitru Dragomir și Ioan Bendei se află într-o poziție delicată, așteptând „fluierul prescripției”. Decizia instanței va fi una deosebit de importantă, având în vedere complexitatea și gravitatea acuzațiilor. Dacă instanța va considera că termenul de prescripție a fost depășit și că acțiunea penală ar trebui să înceteze, aceștia ar putea scăpa de condamnare. În caz contrar, procesul ar continua pe fond, iar pedepsele ar putea fi confirmate sau ajustate.
Acest dosar nu este doar despre mită și corupție într-o mare companie de telecomunicații, ci reflectă și starea justiției din România, modul în care prescripția și întârzierea procedurilor juridice pot afecta rezultatele finale ale proceselor. De asemenea, cum politica și legislația în continuă schimbare influențează acțiunile instituțiilor statului.
Chiar și în fața unui sistem juridic complicat și plin de schimbări, se ridică întrebarea: Cât de corect este ca cei care au comis infracțiuni grave să scape de răspundere doar din cauza unor proceduri legale neclare?
Cazul Dragomir-Bendei nu este doar despre cei doi inculpați, ci reprezintă o bătălie mai largă pentru integritatea procesului judiciar și pentru asigurarea unui sistem de justiție echitabil pentru toți cetățenii.
Dosarul în care Dumitru Dragomir și Ioan Bendei sunt acuzați de mită și spălare de bani va avea repercusiuni importante asupra sistemului juridic românesc și asupra modului în care prescripția este aplicată în procesele de corupție de mare amploare. Decizia finală, așteptată pentru 3 iulie 2025, ar putea reprezenta un precedent în modul în care sunt tratate cazurile similare în viitor și ar putea oferi răspunsuri esențiale pentru corectitudinea și transparența justiției din România.
