Într-o decizie surprinzătoare pentru sistemul judiciar românesc, Hexi Pharma CO SRL și alți inculpați implicați în unul dintre cele mai mari dosare de evaziune fiscală din România au scăpat de răspundere penală după ce prescripția a intervenit în cazul lor.
Aceasta este a doua instanță în care instanțele decid să închidă dosarul, ignorând plata unui prejudiciu uriaș de aproape 9,5 milioane de lei.
În urma unui proces complex și al unei anchete ample desfășurate de procurorii DNA, Hexi Pharma, o companie cunoscută pentru scandalul legat de dezinfectanții falsificați, a fost trimisă în judecată pentru evaziune fiscală în perioada 2012-2016. Alături de companie, au mai fost trimiși în judecată și alți inculpați, inclusiv Miron Panaitescu, fost partener de afaceri al patronului Dan Condrea, și Erdei Attila, administrator al altor firme implicate în circuitul financiar ilegal.
În primă instanță, tribunalul a dat pedepse cu executare pentru inculpați, fiind condamnate atât compania Hexi Pharma, cât și persoanele implicate direct în activitățile infracționale. Dan Condrea, fostul patron al Hexi Pharma, a fost la vremea respectivă o figură controversată, iar dosarul a stârnit un val de reacții în întreaga societate românească, având în vedere impactul pe care l-a avut asupra sistemului sanitar.
În perioada 2012-2016, compania Hexi Pharma a realizat operațiuni fictive de achiziții de servicii și cheltuieli fictive, în scopul de a diminua impozitul pe profit datorat bugetului de stat și de a deduce nelegal TVA-ul de plată. Procurorii DNA au identificat un mecanism bine pus la punct prin care Hexi Pharma a interpus, în relațiile comerciale cu furnizorii reali, diverse firme care au mărit prețurile bunurilor achiziționate, astfel creându-se un circuit de sume fictive care au permis companiei să înregistreze cheltuieli nereale și să fenteze statul român.
În 2012, Erdei Attila, unul dintre inculpați, a emis șase facturi fiscale fictive către Hexi Pharma, atestând prestarea unor servicii în valoare de 238.390 lei, plus TVA aferentă de 57.214 lei. Aceste tranzacții nu aveau niciun temei real și au fost doar o manevră financiară pentru a ascunde adevăratele operațiuni ale companiei. Această metodă a fost folosită pentru a înșela statul și a reduce taxele datorate.
În urma acestor manevre ilegale, Hexi Pharma a reușit să prejudicieze bugetul de stat cu un total de 9,5 milioane de lei, o sumă considerabilă, care include atât impozitul pe profit, cât și taxa pe valoare adăugată (TVA) dedusă ilegal.
În continuarea anchetei, procurorii DNA au descoperit faptul că Miron Panaitescu, un alt inculpat implicat, a ajutat compania să disimuleze originea ilicită a unor sume de bani uriașe. Acestea proveneau din infracțiuni de delapidare comise de Dan Condrea, suma totală fiind de 2.275.672 euro și 9.875.717 lei, sume care ar fi fost utilizate în scopuri ilegale.
Aceste sume de bani, provenite din infracțiuni economice, au fost tranzacționate printr-o rețea complexă de interpuși, companii fictive și conturi bancare care au ajutat la spălarea banilor și la ascunderea sursei acestora. Cu toate acestea, instanțele au dat, inițial, pedepse severe, condamnând inculpații la închisoare cu executare și obligându-i la plata prejudiciilor.i
Într-o turnură neașteptată, prescripția a intervenit și a dus la închiderea dosarului, întrucât termenul de prescripție pentru aceste infracțiuni de evaziune fiscală s-a împlinit înainte de trimiterea în judecată. În acest context, procesul penal nu mai poate continua, iar inculpații au scăpat de pedeapsă.
Așadar, instanțele au considerat că faptele imputate au fost săvârșite într-o perioadă de timp mult prea îndelungată, iar autoritățile judiciare nu au reușit să înceapă acțiunea penală suficient de rapid, ceea ce a dus la intervenirea prescripției și, implicit, la încetarea procesului. Astfel, cu toate că faptele de evaziune fiscală au fost dovedite, inculpații au scăpat fără a mai fi condamnați la închisoare sau la plata prejudiciului.
Intervenirea prescripției în acest dosar ridică semne de întrebare privind eficiența sistemului de justiție românesc, mai ales în cazurile complexe de evaziune fiscală și corupție. Mulți critici consideră că prescripția în aceste cazuri este o lacună majoră în lege, care permite infractorilor să scape de răspundere penală și de plata prejudiciilor, chiar și atunci când există dovezi clare de comitere a infracțiunilor.
De asemenea, acest caz subliniază problemele legate de administrarea justiției economice și investigațiile financiare din România, în condițiile în care sumele implicate sunt foarte mari, iar procedurile legale sunt adesea lente și ineficiente. În cazul Hexi Pharma, bugetul de stat a fost prejudiciat cu aproape 10 milioane de lei, dar, datorită prescripției, statul nu va putea recupera nici măcar o parte din acești bani.
Decizia finală în cazul Hexi Pharma reprezintă o pierdere semnificativă pentru sistemul juridic și pentru combaterea evaziunii fiscale în România. Deși instanțele au stabilit, inițial, pedepse cu executare și au dispus plata prejudiciilor, intervenirea prescripției în acest dosar demonstrează cum lacunele legislative și întârzierile în procesul de judecată pot duce la anularea acțiunilor penale și la imposibilitatea recuperării sumelor defraudate.
Acest caz ridică, totodată, întrebări importante despre eficacitatea autorităților fiscale și a sistemului judiciar în gestionarea unor dosare economice de amploare, în condițiile în care procesul de recuperare a prejudiciilor devine tot mai complicat.
În final, Hexi Pharma și inculpații din acest dosar au scăpat fără a plăti, însă impactul acestui scandal va lăsa o amprentă în istoria justiției românești, iar procesul penal rămâne o lecție despre importanța unei justiții rapide și eficiente.
Sursa foto: Ilona Andrei
