Industria de apărare aeronautică din România se află într-o perioadă de stagnare, afectată de management defectuos și de o politizare evidentă. În ciuda importanței strategice a acestui sector, afacerea aeronautică românească este condusă de persoane mai preocupate de sinecuri decât de dezvoltarea tehnologică și operativă a companiilor.
În acest context, 25 de companii de stat din domeniu, dintre care 16 sunt filiale ale Romarm SA, sunt plasate sub conducerea unor politicieni sau apropiați ai acestora, care primesc salarii de zeci de mii de lei pentru a-și îndeplini funcțiile formale.
Romaero SA, unul dintre jucătorii istorici ai industriei de apărare aeronautică, se află într-o situație critică. Compania, care a fost cândva un lider în construcția de aeronave și echipamente pentru aviația civilă și militară, este acum în insolvență și suferă pierderi de sute de milioane de lei. Totuși, Romaero mai deține un bun extrem de valoros: terenul de 34 de hectare situat în nordul Capitalei. Aici se află fabrica, iar acest teren, evaluat la aproximativ 300 de milioane de euro, reprezintă singura valoare reală a companiei.
Deși compania este în insolvență, conducerea sa continuă să fie asigurată de persoane cu legături politice. Ionel Daniel Butunoi, fost senator PSD și expert în cadrul ANRE, este președintele Consiliului de Administrație al Romaero. Acesta câștigă aproximativ 89.500 de lei pe lună din mai multe funcții publice și din consilii de administrație, inclusiv de la Romaero, unde primește 30.000 de lei lunar. Bogdan Costaș, directorul general al Romaero, are o carieră diversificată, fiind implicat în multiple funcții publice și private, inclusiv în sectorul transporturilor și al telecomunicațiilor. La Romaero, el câștigă aproape 82.600 de lei pe lună, iar din alte activități, încă 27.700 de lei din dividende.
Avioane Craiova SA este o altă companie din sectorul aeronautic românesc care suferă din cauza lipsei de specialiști și a managementului politizat. Deși este deținută de Ministerul Economiei și se află într-un oraș condus de primărița Olguța Vasilescu, Avioane Craiova se confruntă cu dificultăți în îndeplinirea contractelor cu Armata Română, în special în ceea ce privește modernizarea avioanelor IAR-99. În ciuda acestui fapt, compania are un consiliu de administrație bine plătit, format din persoane cu legături politice.
Oana Elena Nemțeanu, președinta Consiliului de Administrație al Avioane Craiova, este angajată la Primăria Municipiului Craiova ca șef serviciu Resurse Umane, iar înainte a lucrat la Salubritate Craiova SRL. De asemenea, ea este membră în consiliile de administrație ale Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Victor Babeș din Craiova și al Grădiniței cu program prelungit Ion Creangă din Craiova. Andra Teodora Dina, membră a CA-ului, are un trecut în afaceri și media din Craiova, fiind asociată în afacerea de catering și restaurant Hanul Andriței din oraș, în timp ce Simona Smarandache, membră în consiliul de administrație, are afaceri de consultanță, inclusiv contracte cu autoritățile locale din Oltenia. Iulian Diaconu, ofițer militar și fost președinte al CA al Companiei de Apă Oltenia, a fost numit în Consiliul de Administrație al Avioane Craiova, o numire politică care continuă tradiția de angajare a unor oameni din afaceri și administrație fără legătura directă cu domeniul aeronautic.
IAR SA Brașov este un alt exemplu de companie aeronautică românească care suferă de pe urma lipsei unui management eficient și a unei politizări masive. În trecut, IAR SA era cunoscută pentru producția de planoruri, motoplanoare și elicoptere, iar în prezent se concentrează pe reparații și modernizări de elicoptere. Cu toate acestea, compania se află în continuare sub controlul Ministerului Economiei, iar conducerea politizată nu reușește să revitalizeze producția națională.
Constantin Alexie Cotan Bodolan, președintele Consiliului de Administrație al IAR, este, de asemenea, președintele Romarm SA și are un CV plin de funcții politice și administrative. În trecut, Bodolan a fost angajat la Ministerul Economiei, la Primăria București și la Garda de Mediu, și a fost implicat în mai multe consilii de administrație, inclusiv la Romaero SA și Fabricile de Arme Cugir. Potrivit declarației sale de avere, Bodolan câștigă 70.720 de lei anual din funcția sa de la minister, în timp ce alte funcții îi aduc venituri suplimentare.
Construcții Aeronautice SA din Ghimbav a fost înființată în 2004 după divizarea IAR SA și a avut un destin similar altor companii de stat din sectorul aeronautic. Compania producea componente pentru avioane, dar din cauza managementului defectuos și a datoriilor istorice, aceasta a intrat în insolvență și, în cele din urmă, în faliment. Aceasta este o altă dovadă a lipsei de viziune strategică și a politizării managementului în industria de apărare aeronautică din România.
În ciuda potențialului uriaș al industriei aeronautice din România, majoritatea companiilor din acest sector sunt ținute pe linia de plutire doar datorită numirilor politice. Aceste sinecuriști, care primesc salarii mari și își mențin pozițiile în consiliile de administrație, nu au niciun interes în revitalizarea sectorului. Acest sistem, care favorizează angajarea politică și nu performanța profesională, riscă să submineze orice șansă de dezvoltare a unei industrii de apărare aeronautică competitive și eficiente.
