În centrul Capitalei, în apropierea Palatului Parlamentului, există o serie de locuințe de serviciu destinate angajaților Ministerului Justiției, printre care magistrați activi și pensionari, avocați sau notari.
Deși chiria pe piața liberă pentru un apartament în acea zonă variază între 250 de euro pentru o garsonieră și 550 de euro pentru un apartament cu trei camere, cei care locuiesc în aceste imobile plătesc chirii care variază între 60 și 197 de lei. Această practică, în care chiria este extrem de scăzută, a stârnit controverse, în special în contextul în care beneficiarii acestor locuințe sunt, în majoritatea lor, persoane cu funcții de decizie în sistemul de justiție.
Într-un context economic unde prețurile la chirii sunt în continuă creștere, aceste beneficii acordate magistraților activi și pensionari au fost criticate ca fiind o formă de privilegiu. Potrivit unor surse din sistemul judiciar, 81 de persoane beneficiază de aceste locuințe de serviciu, iar 36 dintre ele sunt pensionari, unele dintre ele beneficiind de chirii preferențiale chiar și la mulți ani după ce au ieșit la pensie.
Ministerul Justiției a explicat că aceste locuințe sunt atribuite în funcție de nevoile angajaților, iar chiria se stabilește pe baza unei reglementări vechi, din 2007, care stipulează sume modice, de aproximativ 0,84 lei/mp pentru suprafețele locuibile și mult mai puțin pentru spațiile de depozitare sau garaje. De exemplu, pentru o garsonieră, chiria nu depășește 60 de lei, iar pentru un apartament cu trei camere, chiria maximă este de 197 de lei, o sumă cu mult mai mică decât chiria de pe piața liberă.
Această practică a fost posibilă datorită unei reglementări care permite ca, în anumite condiții, magistrații să beneficieze de aceste locuințe și după pensionare. Legea permite ca, atunci când un magistrat ajunge la pensie pentru limită de vârstă, să rămână în locuința de serviciu pe toată durata vieții, iar acest beneficiu este valabil și pentru soțul acestuia, chiar și după decesul partenerului.
Deși în teorie această reglementare ar fi beneficiat doar magistraților aflați în activitate și care nu aveau propriile locuințe, în realitate, unii dintre aceștia au păstrat locuințele de serviciu chiar și după ce au ieșit la pensie, în ciuda faptului că aveau proprietăți în alte localități.
Printre cei care beneficiază de aceste chirii preferențiale se numără foști magistrați de rang înalt. De exemplu, Ingrid Luciana Mocanu, fostă vicepreședintă a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), se află pe lista chiriașilor Ministerului Justiției, chiar și după pensionarea sa, beneficiind de un apartament în centrul Bucureștiului. Aceasta a ieșit la pensie după 25 de ani de carieră, iar, în urma schimbării legislației în 2022, a avut dreptul să rămână în locuința de serviciu, conform normelor tranzitorii.
În mod similar, Valentin Bădiță, judecător la Curtea Militară de Apel, și soția sa, grefier la Tribunalul Militar, beneficiază de un apartament în București, deși au și proprietăți în județul Ilfov. Cei doi au declarat că venitul lor anual este suficient pentru a-și permite o locuință de serviciu, având și mai multe proprietăți deținute în diverse localități.
Un alt caz notabil este Mihail Dafina, fost magistrat militar, care, după pensionare, a păstrat locuința de serviciu și beneficiază de chiria modică, chiar și după ce a cumpărat un apartament în Chitila, județul Ilfov.
În decembrie 2022, a fost adoptată Legea 303/2022, care interzice închirierea locuințelor de serviciu după pensionare, în încercarea de a reduce privilegile magistraților. Potrivit noii reglementări, angajații din justiție nu mai pot încheia noi contracte de închiriere pe viață, iar locuințele de serviciu vor fi disponibile doar celor aflați în activitate. De asemenea, noile norme stabilesc că, la pensionare, magistrații trebuie să restituie locuințele de serviciu, iar aceste drepturi nu se vor mai extinde și asupra soților acestora.
Cu toate acestea, reglementările nu afectează persoanele care aveau deja contracte active la momentul intrării în vigoare a legii, iar aceștia continuă să beneficieze de chirii modice. Această măsură a fost una controversată, mai ales în contextul în care magistrații și pensionarii din Justiție au continuat să beneficieze de chirii preferențiale mult după încheierea activității lor profesionale.
Măsurile care permit magistraților și altor funcționari din justiție să rămână chiriași în locuințele de serviciu chiar și după pensionare au fost criticate dur de experți și de politicieni. Monica Macovei, fost ministru al Justiției, consideră că „perpetuarea acestor situații nu ajută la restabilirea stării de echitate și dreptate în societate”. Ea subliniază că locuințele de serviciu ar trebui să fie destinate celor aflați la începutul carierei, care nu dispun de resurse financiare pentru a închiria sau cumpăra o locuință, nu celor care au pensii speciale și venituri mari.
De asemenea, politologul Andrei Țăranu susține că România are o tradiție de „excepționalism” pentru funcțiile publice, iar privilegii de genul celor acordate magistraților reflectă o mentalitate de elitism care nu ajută la crearea unui sistem echitabil. „Magistrații, ca și alte categorii privilegiate, trebuie să răspundă pentru avantajele de care beneficiază, într-un context în care majoritatea cetățenilor nu au parte de aceleași beneficii”, afirmă Țăranu.
Pe lângă locuințele de serviciu, Ministerul Justiției decontează și chirii pentru angajații săi care nu locuiesc în locuințele de serviciu. Potrivit unui ordin din 2012, Ministerul de Justiție poate plăti până la 600 de euro pe lună pentru chiria unui magistrat, în funcție de localitate. În 2024, instituția a decontat aproximativ 340.000 de euro pentru chiria magistraților, iar această sumă nu include plata chiriilor pentru angajații din alte structuri judiciare.
În ciuda schimbărilor legale și a reglementărilor recente, sistemul de locuințe de serviciu pentru magistrați continuă să fie un subiect sensibil în România. Beneficiile oferite magistraților activi și pensionari sunt percepute de mulți ca fiind inechitabile și contrare principiilor de echitate. Reforma acestui sistem este esențială pentru a asigura transparența și corectitudinea în utilizarea resurselor publice, iar schimbările recente, deși importante, trebuie să fie însoțite de o monitorizare constantă pentru a preveni orice abuzuri.
Articol integral pe Romania.europalibera.org
