Într-o perioadă în care România se află sub presiunea unor reforme economice și administrative, Paul Stănescu, secretarul general al PSD și unul dintre cei mai longevivi lideri ai partidului, a lansat un atac dur împotriva guvernului Bolojan.
Acesta a acuzat că reformele promovate de premierul Ilie Bolojan sunt implementate prin „teroare administrativă”, punând presiune pe cei mai vulnerabili și ignorând investițiile esențiale pentru infrastructură și dezvoltare.
Reacția lui Stănescu, însă, nu este doar legată de politici economice, ci și de o serie de sinecuri politice care fac parte dintr-o rețea bine închegată de influență politică. Aceasta implică întreaga familie a baronului PSD Paul Stănescu, o rețea care include pe fratele său, fiica, ginerele și fiul, toți angajați sau implicați în afaceri cu statul. În acest context, este relevant să ne întrebăm: cum a ajuns întreaga familie Stănescu să fie angrenată în afaceri cu statul și care este legătura lor cu instituțiile publice?
Alexandru Stănescu, fratele lui Paul Stănescu, a fost numit, în 2022, director general al Agenției de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia, un post care gestionează fonduri europene în valoare de 1,2 miliarde de euro. Problema însă nu este doar legată de funcția de conducere, ci și de faptul că Alexandru Stănescu nu are nici o experiență relevantă în domeniul fondurilor europene, în ciuda faptului că agenția sa administrează fonduri esențiale pentru dezvoltarea regiunii Oltenia, una dintre cele mai sărace din România.
Această numire ridică întrebări legate de transparența procesului de selecție și despre meritocrația care ar trebui să guverneze astfel de funcții publice. Aceasta este, de altfel, a doua sinecură politică într-un singur an pentru Alexandru Stănescu, după ce fusese numit într-o funcție de conducere la ANRE, instituția care reglementează piața energiei, în condițiile în care nu avusese o pregătire de specialitate.
Alina Gabriela Modan, fiica lui Paul Stănescu, este un alt exemplu de sinecură politică din familia Stănescu. În 2019, la doar 23 de ani, Alina Modan a fost angajată de Sorin Grindeanu, pe atunci președinte al ANCOM, instituția care reglementează piața telecomunicațiilor, fără a avea experiență în domeniu. Angajarea sa a fost o decizie controversată, deoarece, așa cum arătau rapoartele din acea perioadă, Alina Modan nu avea niciun fel de pregătire relevantă pentru un astfel de post.
Mai mult decât atât, fiica lui Paul Stănescu a fost promovată rapid într-un post de expert în ANCOM, ceea ce i-a asigurat statutul de funcționar public, greu de concediat, oferindu-i astfel o poziție deosebit de favorabilă în cadrul unei instituții publice. Deși tânăra nu avea experiență, numirea sa nu a fost un caz izolat, ci parte dintr-o practică mai largă, de numire a unor persoane apropiate liderilor PSD în funcții publice.
Robert Marius Modan, ginerele lui Paul Stănescu, este un alt membru al familiei care a beneficiat de o sinecură politică. El este secretarul general al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), instituția care reglementează piața asigurărilor din România. Modan a ajuns la ASF prin delegare, nu prin concurs, în anul 2020, datorită relațiilor sale cu fostul președinte al ASF, Nicu Marcu, un apropiat al lui Stănescu.
Până la angajarea sa la ASF, Robert Marius Modan a activat într-un post de specialist în relații publice la o organizație a fermierilor locali, Asociația GAL „Orizonturi 2012” Vișina Nouă, o legătură clară cu familia Stănescu și cu interesele acestora din județul Olt. După ce a activat și în Ministerul Fondurilor Europene și la Camera Deputaților, Modan a ajuns să conducă una dintre cele mai importante instituții din domeniul asigurărilor, demonstrând cum carierele politice din PSD sunt adesea promovate pe baza relațiilor și nu pe baza meritelor profesionale.
Ștefan Stănescu, fiul lui Paul Stănescu, este și el implicat în afaceri cu statul, de această dată într-un domeniu mai controversat. În 2024, Parchetul European a cerut documente de la instituțiile statului legate de modul în care două firme controlate de fiul lui Stănescu și un fost consilier PSD au solicitat subvenții europene de aproape 6 milioane de euro pentru stuful din Delta Dunării. Aceste subvenții europene au fost solicitate în urma unei legi care a modificat statutul Deltei Dunării, transformând-o într-o pajiște pentru care se pot acorda subvenții.
Legea a fost modificată pe ascuns în 2023 de Florin Barbu, președintele Comisiei de agricultură din Camera Deputaților și un apropiat al familiei Stănescu. În urma acestei modificări, doar firmele deținute de fiul lui Paul Stănescu au avut acces la subvențiile europene, ceea ce ridică întrebări serioase privind legalitatea acestei manevre politice.
În mijlocul acestor controverse legate de sinecuri și afaceri cu statul, Paul Stănescu a lansat un atac la adresa guvernului Bolojan, acuzându-l de aplicarea unor reforme prin „teroare administrativă”. El a subliniat că PSD trebuie să decidă rapid dacă mai rămâne la guvernare, având în vedere noile măsuri anunțate, care ar afecta grav administrațiile locale și investițiile publice.
Stănescu a afirmat că reformele nu se fac prin teroare administrativă, ci prin dialog, echilibru și responsabilitate. În acest context, declarațiile sale pot fi interpretate ca o încercare de a proteja rețelele de influență politică din cadrul PSD și de a combate măsurile care vizează eliminarea sinecurilor politice.
Familia Stănescu reprezintă un exemplu flagrant al cum se poate transforma o funcție politică într-o afacere de familie, cu beneficii directe de la stat. Aceasta este o practică periculoasă care subminează principiile de transparență și meritocrație în instituțiile publice, afectând astfel încrederea cetățenilor în guvernarea democratică. În fața acestor abuzuri, este esențial ca reformele administrativ-economice să nu fie doar o schimbare de fațadă, ci o adevărată reformă structurală, care să elimine sinecurile și să aducă un nou spirit de responsabilitate în administrația publică.
Foto: Paul Stănescu ți fiica sa, Alina Modan / Colaj InquamPhotos
