De mai bine de patru ani, Festivalul SAGA promitea să fie unul dintre cele mai așteptate evenimente muzicale din Capitală, atrăgând mii de tineri cu promisiunea unor experiențe electrizante pe ritmuri de muzică electronică. Însă, în 2025, povestea festivalului a ajuns la final, iar culisele falimentului celor două firme care au organizat evenimentul dezvăluie o serie de nereguli și promisiuni neonorate.
Saga Music Festival SRL, firma responsabilă cu organizarea ultimei ediții de festival, a intrat în faliment la începutul anului 2025, la doar un an după ce a înființat compania pentru a prelua organizarea festivalului. În ciuda promisiunilor că festivalul va avea loc și în 2025 și a vânzării biletelor „early bird”, firma a acumulat datorii de aproape 4 milioane de euro într-un timp record. Cel puțin 12 companii și-au cerut banii în instanță, inclusiv compania care a intermediat vânzarea biletelor pentru evenimentul din vara anului 2024.
Modul în care festivalul a fost organizat în ultimii ani, de către firmele implicate, a fost departe de a respecta standardele unui eveniment de amploare. Problemele financiare au fost evidente de la prima ediție a festivalului, însă în loc să fie soluționate, acestea au continuat să se acumuleze. Saga Music Festival SRL, firma care a organizat ultima ediție de festival la Romaero, nu doar că a acumulat datorii enorme, dar nu și-a plătit nici impozitele către statul român, în valoare de aproape 50.000 de euro.
Falimentul său nu este un caz izolat. O firmă similară, Saga Festival SRL, care a organizat primele ediții ale festivalului, a intrat și ea în insolvență și, ulterior, în faliment, lăsând în urmă o sumă colosală de datorii. Printre acestea se numără și datoriile către Primăria Capitalei, care nu a fost plătită nici pentru utilitățile consumate pe parcursul evenimentului din 2022, precum curentul electric și apa. Pe lângă acestea, firma nu a reușit nici să își onoreze obligațiile financiare față de statul român, inclusiv impozitele pentru veniturile obținute din vânzarea biletelor.
Promisiunile de rebranding și ediția aniversară de 5 ani pentru 2025, anunțate încă din 2024, s-au transformat într-un simplu fum. Până la această dată, nu s-a lansat nicio campanie de comunicare pentru festivalul din acest an, iar pagina oficială a evenimentului este aproape inactivă, în ciuda numeroaselor întrebări din partea fanilor. De asemenea, contul de TikTok al festivalului a revenit la denumirea originală, iar ultima postare datează din iulie 2025, ceea ce sugerează că organizatorii au renunțat complet la festival.
Festivalul, care se dorea a fi un eveniment de renume în peisajul muzicii electronice din România, a sfârșit prin a fi un exemplu clasic al haosului și al neregulilor din industria evenimentelor. Organizatorii, în loc să asigure continuitatea și creșterea evenimentului, au ales să pună „votca pe foc”, vânzând bilete și promițând ediții viitoare, fără să se asigure că au resursele necesare pentru a onora aceste angajamente.
Banii care au ajuns în conturile organizatorilor SAGA nu au fost investiți corect. În ciuda faptului că festivalul s-a bucurat de succes în primii ani, organizatorii nu au respectat regulile elementare de gestionare a fondurilor. Sumele de bani, inclusiv banii publici plătiți pentru organizarea evenimentului, s-au transformat rapid în datorii colosale, care nu au fost niciodată achitate.
În plus, multe dintre firmele care au colaborat cu SAGA au rămas cu datorii neplătite, inclusiv cele care au intermediat vânzarea biletelor și furnizorii de servicii. Astfel, festivalul care ar fi trebuit să devină un simbol al muzicii electronice din România a ajuns să fie un exemplu de cum poate eșua un eveniment atunci când managementul financiar nu este în regulă.
În primul rând, se confirmă încă o dată faptul că în România, industria evenimentelor este plină de riscuri și de companii care profită de pe urma publicului și a fanilor, dar nu sunt capabile să își respecte obligațiile financiare. Este esențial ca autoritățile să intervină în astfel de cazuri, pentru a proteja nu doar banii publici, dar și pe cei care susțin aceste evenimente prin cumpărarea biletelor. De asemenea, este necesar ca organizatorii să fie obligați să prezinte transparență în gestionarea fondurilor și să asigure o planificare financiară riguroasă, astfel încât să nu mai existe cazuri de festivaluri „dispărute” și de promisiuni neonorate.
În al doilea rând, fanii care au fost păcăliți de aceste festivaluri trebuie să înțeleagă că există un risc semnificativ atunci când investesc în evenimente care nu sunt gestionate corect. În acest caz, toți acei oameni care au plătit pentru bilete au avut de suferit, nu doar organizatorii festivalului, care au evitat să își asume răspunderea financiară.
Festivalul SAGA ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru toți organizatorii de evenimente și pentru autoritățile competente, pentru a lua măsuri mai ferme în vederea reglementării industriei evenimentelor din România. Numai așa se poate preveni repetarea unor astfel de scandaluri financiare care afectează atât participanții, cât și economia națională.
Articol integral pe Buletin de București
