Un crescător de vaci din județul Vrancea va primi despăgubiri de aproximativ 12 milioane de euro din partea statului român, în urma unui proces câștigat împotriva autorităților, pentru exproprierea terenului său în cadrul lucrărilor la Autostrada Moldovei (A7). Această decizie este considerată una dintre cele mai mari compensații acordate vreodată în România, pentru exproprierea terenurilor afectate de proiectele de infrastructură.
Ferma de vaci ecologice a acestui fermier din comuna Ţifeşti, Vrancea, a fost grav afectată de lucrările la autostradă, iar impactul asupra afacerii a fost semnificativ. În urma exproprierii terenului, autoritățile au impus o restricție majoră asupra activității fermei, retrăgându-i statutul de „ferma ecologică”, ceea ce a avut consecințe financiare dramatice pentru fermier. Certificarea ecologică a fost esențială pentru păstrarea unui portofoliu de contracte importante cu clienți și parteneri din industrie, iar pierderea acestei certificări a dus la imposibilitatea de a mai îndeplini obligațiile contractuale.
Astfel, fermierul a fost nevoit să apeleze la soluții financiare extreme: a contractat credite, a ipotecat proprietăți și a recurs la diverse metode pentru a menține afacerea, chiar și în lipsa statutului ecologic, care fusese esențial pentru activitatea sa. Aceste dificultăți financiare s-au transformat într-un adevărat „domino” care a afectat grav viabilitatea afacerii sale. În fața acestei situații, fermierul a decis să dea statul în judecată, cerând despăgubiri pentru pierderile suferite din cauza exproprierii.
Litigiul a fost purtat pe baza Legii 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, dar și în conformitate cu articolul 44 din Constituția României, care protejează dreptul de proprietate. În prima fază, autoritățile au evaluat despăgubirile la o sumă considerată derizorie, de doar 50.000 de euro. Această sumă a fost respinsă ferm de fermier, care a considerat-o insuficientă în raport cu pierderile suferite și cu valoarea terenului și a fermei sale.
După mai mulți ani de expertize, audieri și proceduri legale, instanța de judecată a revizuit suma și, inițial, a stabilit despăgubiri în valoare de 14,6 milioane de euro. Însă, la apel, completul de la Galați a stabilit valoarea finală a despăgubirii la 12,5 milioane de euro, o sumă considerabilă care reflectă impactul economic devastator pe care exproprierea l-a avut asupra afacerii.
Această sentință reprezintă o reparație semnificativă pentru fermierul din Vrancea și pentru toți agricultorii care, din cauza exproprierilor sau a lucrărilor de infrastructură, își pierd afacerile sau sunt nevoiți să facă față unor pierderi financiare considerabile. Statul român a fost obligat să plătească aceste despăgubiri, iar Ministerul Finanțelor trebuie să asigure fondurile necesare pentru ca CNAIR (Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere) să efectueze plata, care trebuie să aibă loc în termen de 90 de zile de la rămânerea definitivă a sentinței, prevăzută pentru 29 mai 2025.
În paralel cu soluționarea acestui caz, fermierul analizează posibilitatea relocării afacerii sale într-un alt județ, cu scopul de a reconstrui o fermă certificată ecologic. El intenționează să reinvestească o parte din despăgubire în dezvoltarea noii ferme, mizând pe accesarea de noi fonduri europene pentru reconstrucția și dezvoltarea afacerii. Planurile de viitor includ creșterea capacității de producție și diversificarea activităților agricole, pentru a face față cerințelor pieței interne și externe de produse ecologice.
Exproprierile de terenuri pentru proiecte de infrastructură, cum sunt autostrăzile, au devenit o practică comună în România, iar procesul de acordare a despăgubirilor este reglementat prin lege. Totuși, există numeroase controverse legate de cuantumul despăgubirilor și de corectitudinea procesului de evaluare. În cazul acestui fermier, instanța a constatat că valoarea despăgubirii inițiale a fost prea mică, ceea ce a dus la o procedură îndelungată și complexă. De asemenea, s-a ridicat întrebarea dacă autoritățile statului au evaluat corect valoarea activelor afectate și impactul economic al lucrărilor de infrastructură asupra afacerii agricole.
În mod ideal, despăgubirile pentru exproprierea terenurilor ar trebui să reflecte nu doar valoarea terenurilor și a proprietăților, ci și pierderile economice cauzate de restricțiile impuse asupra activităților economice ale proprietarilor. În acest caz, fermierul din Vrancea a demonstrat clar impactul negativ al lucrărilor de infrastructură asupra afacerii sale, iar instanța a recunoscut acest aspect prin acordarea unei despăgubiri adecvate.
Acest caz pune în evidență un aspect important al economiei românești – nevoia de a proteja și de a sprijini afaceri agricole, în special cele ecologice, care contribuie semnificativ la economia rurală și la sănătatea consumatorilor. În timp ce proiectele de infrastructură sunt necesare pentru dezvoltarea țării, este esențial ca proprietarii afectați de aceste lucrări să primească despăgubiri echitabile și să beneficieze de sprijin pentru a-și reconstrui afacerea.
Pentru fermierul din Vrancea, această victorie în instanță reprezintă nu doar o reparație financiară, ci și o oportunitate de a-și reconstrui afacerea și de a contribui în continuare la agricultura ecologică din România. Procesul său este un exemplu de luptă pentru drepturile proprietății și pentru protejarea afacerilor afectate de proiectele de infrastructură.
