Într-o perioadă în care ajutoarele de urgență ar trebui să ajungă exclusiv la persoanele aflate în nevoie reală, un nou scandal a ieșit la iveală în ceea ce privește Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS).
O investigație realizată de G4Media.ro, bazată pe informațiile unui avertizor de integritate și pe documente oficiale, arată că zeci de angajați ai ANPIS, precum și rudele acestora, au beneficiat de ajutoare de urgență în valoare de sute de mii de lei, în perioada 2017-2025. În ciuda faptului că ajutoarele de urgență sunt, teoretic, destinate persoanelor aflate în situații extreme, cum ar fi boli incurabile, accidente sau calamități naturale, cazul de față ridică semne mari de întrebare cu privire la imparțialitatea acordării acestora.
Conform legislației, ajutoarele de urgență acordate de ANPIS sunt sume de bani destinate acoperirii unor nevoi de bază ale persoanelor sau familiilor aflate în dificultate, cum ar fi plata hranei, îmbrăcămintei, medicamentelor sau cheltuielilor pentru menținerea locuinței. De asemenea, aceste ajutoare sunt prevăzute în Hotărâri de Guvern și aprobate de către autoritățile competente. În perioada 2017-2025, 20 de angajați ai ANPIS au beneficiat de ajutoare de urgență în valoare totală de 169.000 de lei, o sumă semnificativă care nu poate trece neobservată. Sumele acordate variază între 4.000 și 20.000 de lei.
Cu toate acestea, o analiză detaliată a documentelor interne și declarațiilor de avere ale beneficiarilor a scos la iveală mai multe nereguli și inadvertențe care pun sub semnul întrebării modul în care au fost alocate aceste sume. Printre beneficiari se numără persoane care, deși invocă diverse probleme de sănătate, dețin bunuri semnificative, precum apartamente în Capitală, terenuri și venituri nete consistente. De exemplu, un angajat al ANPIS, care a primit ajutoare pentru o proteză auditivă, câștiga 7.400 de lei net lunar și deținea un apartament în Bacău. Aceste informații nu par să corespundă cu nevoia de ajutor financiar urgent, având în vedere că persoana respectivă dispunea de venituri și bunuri suficiente pentru a-și acoperi necesitățile de bază.
În mod surprinzător, în lista beneficiarilor de ajutoare de urgență s-au regăsit și rudele angajaților ANPIS. De exemplu, fratele unei angajate de la vârful instituției a primit 8.000 de lei în 2022, iar în 2024 a beneficiat de încă 1.500 de lei pentru „probleme grave de sănătate”. În cazul altor angajați, sumele au fost acordate în baza unor situații de urgență, cum ar fi incendii sau alte evenimente nefericite, dar documentele interne au ridicat întrebări cu privire la corectitudinea procesului de selecție și aprobarea ajutoarelor. În unele cazuri, sumele acordate nu erau justificate în mod clar de afecțiunile invocate.
Un alt caz semnificativ este cel al unei angajate din Iași, care a primit 7.000 de lei după ce apartamentul său a fost afectat de un incendiu, însă ancheta arată că incendiul a fost provocat de o lumânare lăsată nesupravegheată, iar situația nu părea să justifice acordarea unui ajutor atât de mare. De asemenea, o angajată din Constanța a primit ajutoare pentru un minor aflat în întreținerea ei, dar informațiile interne au arătat că familia beneficia de suficiente resurse financiare pentru a se ocupa de tratamentele necesare.
Sistemul de ajutoare de urgență al ANPIS pare să nu fie transparent și corect aplicat. Deși agenția susține că ajutoarele sunt acordate doar pentru cazuri extreme, realitatea arată că anumite persoane beneficiază de sprijin financiar în condiții care nu par a fi de urgență. În plus, avertizorul de integritate din cadrul ANPIS a declarat că există o preferință pentru angajați și rudele acestora, care beneficiază de ajutoare preferențiale, în detrimentul persoanelor cu adevărat vulnerabile. Aceasta sugerează că, în multe cazuri, ajutoarele nu sunt acordate pe bază de merit, ci mai degrabă în funcție de relațiile din cadrul instituției.
În mod evident, acest sistem favorizează persoanele cu legături în interiorul ANPIS, iar cei care nu au aceste conexiuni sunt adesea ignorați. Conform unui avertizor din cadrul agenției, au existat mai multe cazuri în care persoane aflate într-o situație de urgență, precum un tată care își crește singur copilul bolnav de diabet, au fost respinse pentru obținerea unui ajutor. Pe de altă parte, angajați ai ANPIS care beneficiază de venituri semnificative sau bunuri de valoare primesc ajutoare financiare în mod preferențial.
Pentru a preveni astfel de abuzuri și pentru a asigura un sistem de ajutoare de urgență corect, ANPIS ar trebui să adopte un proces mai transparent și echitabil de acordare a acestora. În primul rând, ar trebui să fie clar stabilite criteriile de eligibilitate pentru obținerea ajutoarelor, iar beneficiarii să fie verificați riguros pentru a se asigura că aceștia sunt într-adevăr într-o situație de urgență.
De asemenea, ar trebui să fie interzise conflictele de interese și ca angajații instituției sau rudele acestora să aibă acces preferential la ajutoare. De asemenea, transparența ar trebui să fie un element fundamental în acest proces, cu publicarea periodică a listelor de beneficiari și a sumelor acordate, astfel încât să nu mai existe dubii privind modul în care se alocă ajutoarele.
În final, dacă ANPIS dorește să își recâștige credibilitatea și să ofere ajutoare acolo unde sunt cu adevărat necesare, va trebui să își reconsidere politicile interne și să pună în aplicare un sistem bazat pe transparență și echitate, care să ajute persoanele vulnerabile din România, fără a favoriza angajații și rudele acestora.
Scandalul ajutoarelor de urgență de la ANPIS subliniază o problemă mai largă de management public defectuos, unde relațiile și interesele personale influențează deciziile instituțiilor de stat. Pentru ca România să aibă un sistem social corect și funcțional, autoritățile trebuie să înțeleagă că resursele publice trebuie să ajungă acolo unde este cu adevărat nevoie, iar transparența și echitatea trebuie să devină principii fundamentale în administrația publică.
Foto: InquamPhotos / Octav Ganea
