Aurelia Fulger, o femeie cu un trecut profesional discret, dar cu o influență remarcabilă, conduce simultan consiliile de administrație a trei aeroporturi românești: Iași, Satu Mare și Tulcea.
Deși pușini au auzit de ea, Fulger deține o firmă de consultanță care a obținut contracte profitabile cu aeroporturi publice, iar averea ei a crescut considerabil în ultimii ani.
Un CV modest, o influență surprinzătoare Originară din Voluntari, județul Ilfov, Aurelia Fulger a lucrat ca economist la Ȟantierul Naval Oltenița, iar apoi, începând din 1990, a activat la Tarom timp de 15 ani. De atunci, a înființat firma de consultanță Reliance Travel, specializată în servicii de business pentru aeroporturi și companii din domeniul aeronautic.
Conform propriului CV, Fulger a colaborat, de-a lungul timpului, cu instituții precum Tarom, Romatsa, Autoritatea Aeronautică Civilă și diverse aeroporturi locale (Tuzla, Craiova, Arad).
Trei aeroporturi, un singur nume: Fulger Declarația de interese din 2024 arată că Aurelia Fulger face parte din Consiliul de Administrație al trei aeroporturi din România. La Satu Mare, deține chiar funcția de președinte al CA. De asemenea, face parte din structura decizională de la aeroporturile din Iași și Tulcea.
Două dintre aceste aeroporturi sunt printre cele mai puțin frecventate din țară. În luna iunie 2025, doar 45 de pasageri au aterizat la Tulcea, iar Satu Mare a avut 9.005 pasageri, fiind al treilea cel mai puțin folosit aeroport din România. Prin comparație, aeroportul din Iași a gestionat peste 211.000 de pasageri doar în aceeasi perioadă.
Contracte publice și dividende generoase Declarația sa de interese pentru anul 2024 menționează contracte de consultanță cu aeroporturile din Cluj-Napoca și Oradea. În Cluj, Fulger a primit 178.000 de lei pentru o analiză de business plan și revenue management al parcărilor AIAIC. La Oradea, firma sa a încasat 260.000 de lei pentru servicii de consultanță.
Potrivit declarației de avere, Fulger a câștigat 110.000 de lei din indemnizațiile celor trei consilii de administrație din care face parte. Cu toate acestea, grosul veniturilor a venit din dividendele companiilor pe care le controlează: peste 560.000 de lei într-un singur an.
Averea personală Aurelia Fulger deține o casă de 260 mp în Voluntari și declară bijuterii și obiecte de artă în valoare totală de 110.000 de euro. Averea sa este, într-adevăr, remarcabilă pentru cineva care provine dintr-o carieră tehnică modestă și a activat, cel puțin oficial, doar în domeniul public și consultanței de stat.
Probleme de etică și transparență Faptul că aceeasi persoană face parte din structura de conducere a mai multor aeroporturi și, în paralel, oferă consultanță altora din același domeniu, ridică serioase semne de întrebare privind conflictul de interese. De asemenea, experiența anterioară a Aureliei Fulger nu justifică neapărat expertiza necesară pentru astfel de funcții strategice.
Tot mai des, numiri în consilii de administrație ale instituțiilor publice se fac în baza unor relații personale sau politice, fără a fi urmate de selecții transparente. Cazul Fulger pare să urmeze același tipar, iar opacitatea cu care sunt acordate aceste contracte de consultanță adâncește suspiciunile.
Povestea Aureliei Fulger scoate la iveală o realitate incomodă: rețelele de influență din administrația publică românească se pot construi discret, dar cu efecte semnificative. De la un fost economist la conducerea a trei aeroporturi și contracte de sute de mii de lei, traseul doamnei Fulger ilustrează cum lipsa de transparență permite acumularea de putere și resurse financiare considerabile într-un cerc restrâns.
Transparența nu trebuie să fie opțională, iar criteriile de competență ar trebui să prevaleze în ocuparea unor poziții de decizie strategică. Cazuri ca cel al Aureliei Fulger trebuie investigate și reglementate pentru a preveni repetarea lor în viitor.
