Două persoane angajate la stat au reușit, în doar câțiva ani, să acumuleze active în aur în valoare totală de peste 36 de milioane de lei.
Este vorba despre o fostă polițistă de frontieră și un director din cadrul Autorității Electorale Permanente (AEP). Informațiile din declarațiile lor de avere nu reușesc să justifice aceste investiții spectaculoase, fapt ce ridică semne de întrebare privind sursa reală a fondurilor.
Context: De ce contează Declarațiile de avere sunt un instrument-cheie în menținerea transparenței și combaterii corupției în sectorul public. Orice discrepanță semnificativă între venituri și active trebuie investigată, mai ales atunci când este vorba despre angajați care au ocupat sau ocupă funcții publice sensibile. În acest caz, aurul tranzacționat prin bursă este un element inedit, dar suficient de concret pentru a atrage atenția.
Cristina Ciuciulete: aur cât pentru o bancă Fosta ofițeră de la Poliția de Frontieră, Cristina Ciuciulete, a declarat în 2022 că deține 111.200 de unități XAU, echivalentul a peste 26,8 milioane de lei la cursul mediu din 2020. XAU este un simbol bursier folosit pentru a reprezenta o uncie troy de aur (31,1 grame) tranzacționată în cadrul unor instrumente financiare precum ETF-uri sau CFD-uri.
Ciuciulete nu a explicat clar cum a reușit să acumuleze această avere. A menționat că fondurile ar proveni dintr-un credit de nevoi personale (40%), misiuni internaționale (40%) și sprijin de la părinți (20%). Însă, declarațiile de avere din perioada 2019-2022 nu menționează astfel de surse semnificative, iar veniturile salariale sunt anonimizate.
Analizând grila de salarizare din 2020, un ofițer specialist putea încasa maximum 8.400 de lei net pe lună, iar un ofițer cu funcție de comandă, până la 12.290 de lei. În același an, Ciuciulete a contractat un credit de 264.000 de lei și a cumpărat un apartament de 42 mp.
Biografia Cristinei Ciuciulete este una comună în structurile de ordine publică: școală de agenți la Oradea în 2007, facultate la Academia de Poliție din 2017, iar până în 2022 a lucrat la Inspectoratul General al Poliției de Frontieră. În prezent, afirmă că locuiește în Varșovia și este înscrisă în programe de formare psihoterapeutică.
Sebastian Domuț: de la consilier juridic la director cu aur Sebastian Domuț, actual director în cadrul AEP și fost consilier juridic al Prefecturii Satu Mare, apare în declarațiile de avere din 2022 cu o achiziție de 35.975 unități XAU. La un preț mediu de 271 lei/unitate, investiția valorează aproximativ 9,75 milioane lei.
Întrebat despre proveniența fondurilor, Domuț a declarat că este vorba despre o interpretare eronată: acea sumă ar reprezenta valoarea de piață a 103 grame de aur XAU, nu un stoc de aproape 36.000 de unități. Totuși, în documentul oficial apare clar cifra de 35.975 XAU, ceea ce corespunde unei cantități de peste 1.100 kilograme de aur.
Discrepanțele nu se opresc aici. În declarația de avere din 2021, Domuț nu mai menționează o casă, un teren și două credite de 280.000 lei, fără a oferi explicații privind dispariția acestora. Între timp, veniturile salariale ale familiei au rămas constante, iar soția sa este profesoară la un liceu din Baia Mare.
Mecanismele de control, depășite Situația celor doi funcționari subliniază limitele actuale ale sistemului de declarare și verificare a averilor. Deși ANAF și ANI au atribuții clare în acest sens, lipsa de transparență și interpretările vagi permit evitarea unor controale riguroase.
XAU, fiind un instrument financiar volatil și adesea listat pe platforme internaționale, permite ascunderea sursei fondurilor și manipularea valorii declarate. Acest aspect ar trebui reglementat mai strict în legislația privind transparența veniturilor publice.
întrebări fără răspuns Până la clarificarea oficială a circumstanțelor acestor achiziții, rămâne întrebarea fundamentală: cum pot doi angajați ai statului român să cumpere aur în valoare de peste 36 de milioane de lei fără să declare venituri proporționale? Răspunsul nu poate fi găsit doar în declarații. El trebuie căutat printr-o investigație oficială care să verifice toate sursele posibile de venit, tranzacțiile și relațiile din jurul acestor persoane.
Într-un stat de drept, astfel de semnale nu pot fi ignorate. Ele sunt simptomul unui sistem unde integritatea trebuie nu doar clamată, ci și dovedită prin acțiuni clare, transparente și riguroase.
