Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor fostei Securități (CNSAS), instituție publică cu misiunea de a verifica legăturile fostelor cadre cu Securitatea regimului comunist, s-a transformat într-un adevărat bastion al sinecurilor politice.
În ciuda declarațiilor guvernamentale privind reducerea aparatului bugetar și a cheltuielilor publice, CNSAS menține un aparat de conducere compus din 13 membri, cu rang de secretar de stat, remunerați generos din bani publici.
CNSAS este instituția responsabilă cu gestionarea și studierea arhivelor fostei Securități și verificarea persoanelor care ocupă sau candidează pentru funcții publice. Legea inițială prevedea un Colegiu de 11 membri, dar în 2023, Parlamentul a aprobat extinderea acestuia la 13 membri, printr-o decizie controversată și netransparentă. Cei doi membri adăugați sunt Laura Cornea (PSD) și Adrian Cioflâncă (reprezentant al minorităților).
Conform site-ului oficial CNSAS, fiecare dintre cei 13 membri primește lunar între 16.000 și 22.000 de lei brut, echivalentul a peste 226.000 lei pe lună pentru tot Colegiul. Acest lucru echivalează cu 2.720.640 lei anual, adică peste 540.000 euro pe an doar pentru conducerea instituției.
În plus, cei mai bine plătiți membri, conform declarațiilor de avere pentru 2025, sunt:
- Constantin Buchet (PSD), președinte CNSAS: 172.127 lei net anual
- Cătălin Precul (PSD), secretar: 156.322 lei net anual
- Ladislau Csendes (UDMR): 144.523 lei net anual
- Germina Nagâț (USR): 142.430 lei net anual
- Mădălin Hodor (PNL), vicepreședinte: 122.540 lei net anual
Pe lângă salarii, mai mulți membri beneficiază de mașini de serviciu, șoferi și decontări de chirii. Potrivit surselor interne, pachetul total de beneficii poate ridica valoarea reală a costului pentru fiecare membru la zeci de mii de lei lunar. Prezentul contrastul major cu salariile angajaților de rând, care încep de la 2.700 lei net pe lună.
În 2024, CNSAS a fost implicat într-un scandal legat de modificarea procedurilor interne, care permit ocolirea verificărilor pentru anumiți candidați la funcții publice, inclusiv foștilor colaboratori ai Securității. În plus, a fost restrâns accesul publicului la documentele din sala de lectură, făcând dificilă contestarea deciziilor CNSAS, cum a fost cazul politicianului Crin Antonescu.
Mai mulți membri CNSAS nu și-au publicat declarațiile de avere pentru 2025, cum este cazul lui Adrian Cioflâncă, iar comunicarea cu presa este deficitară. Răspunsurile la cererile formulate în baza Legii 544/2001 sunt evazive, invocând confidențialitatea.
Deși au rang de secretar de stat și numeroase beneficii, responsabilitățile membrilor CNSAS sunt neclare și greu cuantificabile. Surse interne au declarat pentru Libertatea că o parte dintre aceștia nu participă activ la ședințele săptămânale, iar implicarea lor este redusă.
Situația CNSAS vine în contradicție directă cu mesajele publice ale premierului Ilie Bolojan, care a anunțat o serie de măsuri de austeritate și reducere a cheltuielilor publice. În timp ce unele instituții își reduc personalul și taie beneficii, CNSAS își menține structura extinsă și cheltuielile ridicate, în ciuda unui volum de activitate relativ constant.
CNSAS a devenit un simbol al contradicției între retorica de reformă și realitatea din instituțiile de stat. Cu un buget generos alocat membrilor Colegiului, privilegii și puțină transparență, instituția pare să fi deviat de la scopul său inițial. Este esențial ca promisiunile guvernamentale privind reforma administrației publice să se aplice și în acest caz, prin transparentizarea activității CNSAS și ajustarea cheltuielilor la nevoile reale ale instituției.
Cheltuielile publice trebuie să fie justificate, mai ales când sunt suportate de contribuabili. CNSAS nu poate fi excepția de la regulă.
