România primește un nou avertisment sever din partea Grupului Statelor împotriva Corupției (GRECO), organism al Consiliului Europei, pentru progresele extrem de slabe în implementarea recomandărilor anticorupție.
În raportul de conformitate publicat pe 5 august 2025, GRECO arată că din cele 26 de recomandări formulate în runda a cincea de evaluare, țara noastră a reușit să implementeze complet doar două. Restul: 22 au fost aplicate doar parțial, iar două nu au fost puse în practică deloc.
Raportul, adoptat la cea de-a 100-a reuniune plenară (3–6 iunie, Strasbourg), vizează prevenirea corupției și promovarea integrității la nivel central — funcții executive de conducere — și în instituțiile de aplicare a legii.
GRECO subliniază că progresele României sunt „foarte limitate”. În privința funcțiilor executive de conducere, adoptarea Legii nr. 49/2025, care introduce norme de etică și conduită pentru membrii guvernului, este considerată un pas important, dar insuficient.
„Intrarea în vigoare a acestei legi trebuie completată cu îndrumări clare, sesiuni de instruire, consiliere confidențială și mecanisme reale de monitorizare și aplicare”, notează raportul.
Una dintre cele mai grave lacune identificate este lipsa unor reguli de conduită pentru Președinte. Deși Administrația Prezidențială a adoptat un cod de conduită intern, acesta nu este complet și nu include sesiuni de instruire sau ghiduri detaliate.
„Reguli specifice pentru Președinte lipsesc, chiar dacă acesta este supus unor prevederi legale generale. Nu există obligația de a dezvălui conflictele de interese ad-hoc, așa cum se cere altor funcții executive”, avertizează GRECO.
În plus:
-
Interacțiunile cu lobbyiștii și terții nu sunt dezvăluite public.
-
Cancelaria prim-ministrului și ministerele nu publică registrul cadourilor, spre deosebire de Administrația Prezidențială.
-
Nu există transparență completă în legătură cu contactele și influențele externe asupra deciziilor.
GRECO recunoaște unele progrese tehnice: DNA a dezvoltat o platformă care poate genera alerte prin verificări automate ale declarațiilor de avere și interese. Cu toate acestea, organismul european subliniază că lipsesc:
-
Verificări eficiente ale integrității pentru persoanele din funcții executive.
-
Revizuirea cadrului de integritate.
-
Un mecanism independent de monitorizare a aplicării legislației privind accesul la informații.
-
Limitarea abuzului de ordonanțe de urgență.
-
Introducerea unor restricții clare pentru funcțiile post-mandat.
-
Consultări publice reale și transparente înainte de adoptarea unor măsuri legislative.
În privința instituțiilor de aplicare a legii, GRECO notează câteva îmbunătățiri:
-
Jandarmeria publică pe site toate donațiile primite.
-
Este aproape finalizat un cod de etică comun pentru Poliție și Jandarmerie.
-
A fost elaborată o programă națională de instruire în integritate.
-
Există un portal centralizat pentru recrutări, menit să asigure transparența concursurilor.
Dar, în același timp, raportul subliniază probleme grave:
-
Numirile prin împuternicire rămân regula pentru funcțiile de conducere, ceea ce favorizează numirile politice sau pe criterii clientelare.
-
Rotația funcțiilor nu este corelată cu zonele cu risc ridicat de corupție.
-
Nu există reguli clare privind dezvăluirea și gestionarea conflictelor de interese în Jandarmerie.
-
Reprezentarea femeilor la nivel decizional este scăzută.
Raportul menționează că verificările de integritate sunt efectuate doar la recrutare. Sunt în discuție propuneri pentru verificări regulate în timpul carierei, dar nu au fost adoptate încă. În plus:
-
S-a făcut un studiu despre activitățile post-angajare ale foștilor ofițeri, cu recomandări pentru prevenirea conflictelor de interese.
-
Procedurile de protecție a avertizorilor au fost aliniate la legislația națională, însă aplicarea lor rămâne neclară.
GRECO cere autorităților române să transmită până la 31 decembrie 2026 un raport detaliat cu măsurile luate pentru implementarea recomandărilor restante. Printre acestea:
-
Introducerea de reguli clare de conduită pentru Președinte.
-
Obligația de dezvăluire publică a conflictelor de interese ad-hoc pentru toate funcțiile executive.
-
Transparență completă privind interacțiunile cu lobbyiștii și terții.
-
Eliminarea practicii împuternicirilor pentru posturile-cheie din Poliție și Jandarmerie.
-
Creșterea reprezentării femeilor în funcțiile de comandă.
-
Crearea unui mecanism independent de monitorizare a aplicării normelor de integritate.
Grupul Statelor împotriva Corupției (GRECO) este un organism al Consiliului Europei format din 46 de state membre, plus Kazahstan și SUA. Rolul său este să monitorizeze implementarea standardelor anticorupție și să ajute statele să corecteze deficiențele legislative și instituționale. Recomandările sale nu sunt doar orientative: neimplementarea lor poate afecta imaginea țării și chiar accesul la fonduri europene.
Raportul GRECO 2025 arată că România continuă să aibă o problemă structurală cu corupția la nivel înalt. Deși există inițiative punctuale — platforme tehnice, coduri de etică, transparență parțială — lipsa unei voințe politice reale și perpetuarea mecanismelor clientelare blochează progresul.
Faptul că după mai bine de șase ani de monitorizare, doar două recomandări au fost implementate integral este un semnal de alarmă. Dacă nu se acționează rapid, România riscă nu doar pierderea credibilității internaționale, ci și sancțiuni sau condiționări suplimentare în relația cu organismele europene.
