România se confruntă cu un nou scandal financiar care poate duce la pierderea a zeci de milioane de euro din bani europeni.
Lucrările de modernizare a Aeroportului Internațional „Mihail Kogălniceanu” din Constanța, începute în mai 2023 și aflate acum în faza de finalizare, sunt investigate de Parchetul European (EPPO) și DNA, după ce Curtea de Conturi a constatat folosirea unor documente false în licitația câștigată de o asociere româno-turcă.
Proiectul de dezvoltare a terminalului, turnului de control și parcării Aeroportului Mihail Kogălniceanu a fost atribuit în 2023 unei asocieri formate din:
-
SSAB-AG SA (Bacău) – 91% execuție lucrări
-
ACER Proje Inșaat AȘ (Turcia) – 5% proiectare și asistență tehnică
-
Atelier Unbuilt SRL (București) – 4% proiectare
Valoarea inițială a contractului a fost de 202 milioane de lei fără TVA (circa 46 milioane de euro), din care peste 160 milioane lei proveneau din Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM). Ulterior, valoarea totală a contractului a urcat la 278 milioane lei (55,9 milioane euro).
Firma ACER Proje Inșaat AȘ a fost cooptată pentru a demonstra experiența tehnică necesară unei lucrări de asemenea anvergură. Însă Curtea de Conturi a descoperit că documentele depuse pentru a dovedi experiența erau false sau neconforme.
Printre proiectele invocate de compania turcă se numărau:
-
Extinderea Aeroportului Adana Șakirpașa (48,8 milioane lei)
-
Lucrări la baza aeriană Incirlik (58,3 milioane lei)
-
Construirea unui stadion în Istanbul (92,9 milioane lei)
Auditorii au constatat lipsa unor date de identificare clare, ștampile ilizibile și lipsa documentelor de recepție finală. În cazul aeroportului din Adana, certificatul de finalizare nu făcea referire la lucrările prevăzute în contract, iar pentru baza Incirlik, valoarea reală a lucrărilor era de doar 10.000 de dolari, nu 14 milioane.
În februarie 2025, Plenul Curții de Conturi a decis sesizarea EPPO, condus de Laura Codruța Kovesi, pentru suspiciuni de:
-
fals intelectual
-
fals în înscrisuri sub semnătură privată
-
uz de fals
-
înșelăciune
Raportul instituției a subliniat că oferta câștigătoare era inacceptabilă, întrucât nu îndeplinea criteriile de calificare privind experiența similară. Membrii comisiei de evaluare sunt acuzați că și-au îndeplinit defectuos atribuțiile.
Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a confirmat pentru presă că există anchete în derulare și că, dacă se confirmă fraudele, România va trebui să returneze cele 32 de milioane de euro din fonduri UE alocate proiectului.
„Pare că este vorba despre documente false folosite în licitații. În funcție de rezultatul anchetei vom vedea dacă trebuie recuperate sume”, a declarat ministrul.
Investigații jurnalistice anterioare au arătat că aceeași firmă din Turcia a depus documente controversate și la alte licitații din România, inclusiv pentru modernizarea Aeroportului din Maramureș și pentru un proiect la Spitalul din Lugoj. În ambele cazuri, existau neconcordanțe între actele depuse și realitatea din teren.
Potrivit directorului Aeroportului Mihail Kogălniceanu, Bogdan Artagea, terminalul a fost finalizat și se află în faza testelor. În decembrie 2024, conducerea aeroportului a depus o plângere penală la DNA împotriva SSAB-AG și ACER Proje Inșaat. Dosarul a fost transferat între DNA București, DNA Constanța și, ulterior, Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța.
Conform răspunsului oficial transmis pe 4 august 2025, nu există încă concluzii finale din partea organelor de cercetare penală.
Cine sunt firmele implicate
-
SSAB-AG SA (Bacău) – companie fondată în anii ’90, cu trei asociați români: Corneliu Saftiuc, Gabriel Nistor și Mihai Iulian Slic. Experiență declarată: peste 30 de ani în construcții.
-
Atelier Unbuilt SRL (București) – firmă deținută integral de Aurelia Stan.
-
ACER Proje Inșaat AȘ (Turcia) – compania care trebuia să asigure expertiza tehnică, dar care, potrivit Curții de Conturi, nu a participat efectiv la lucrările din România.
Surse din proiect afirmă că SSAB-AG a rupt colaborarea cu firma turcă și a continuat lucrările fără implicarea acesteia.
Cazul ridică semne de întrebare asupra modului în care se derulează licitațiile publice în România, mai ales când sunt implicate fonduri europene. Acceptarea fără verificare a unor documente dubioase nu doar că poate aduce pierderi financiare directe, dar afectează și credibilitatea României în fața Comisiei Europene.
Fotografie principală: CT100% (CT100.ro) / Inquam Photos – Mălina Norocea, Inquam Photos – Octav Ganea
