Casandra Maria Marinescu, consul al României la Munchen din 2013, are un venit lunar net de aproximativ 4.000 de euro și provine dintr-un traseu profesional neobișnuit: înainte de numirea în funcția diplomatică, a lucrat la Primăria Vurpăr (județul Sibiu) și, anterior, la Serviciul Român de Informații (SRI).
Informația a fost confirmată de Ministerul Afacerilor Externe (MAE) și detaliată de publicația Turnul Sfatului. Marinescu este singurul caz de acest tip din județul Sibiu, unde un angajat al unei primării de comună a ajuns diplomat de carieră în Germania.
Casandra Marinescu a fost, inițial, viceconsul la Consulatul General al României din Munchen, iar în prezent ocupă funcția de consul. Mandatul său în Germania se întinde de peste un deceniu, însă contractul său de muncă figurează încă la Primăria Vurpăr, pe postul de relații cu publicul.
Primarul localității, Mihail Lienerth, a declarat că Marinescu are termen până la sfârșitul anului 2025 pentru a-și suspenda oficial contractul de muncă din primărie:
„Eu așa am găsit-o la primărie. A fost angajată de alții, dar se va suspenda. Are termen până la sfârșitul anului, ca să aibă timp să se miște în altă parte. Deocamdată e angajată la primărie pe poziția relații cu publicul. Nu e pe statul de plată. Adică figurează, dar cu zero lei. Până la sfârșitul anului nu va mai fi angajată la Primăria Vurpăr”, a precizat edilul.
Potrivit declarației de avere depuse în 2024, Casandra Marinescu a încasat în ultimele 12 luni:
-
46.500 de euro de la Ministerul Afacerilor Externe
-
9.824 de lei din alte surse
Calculul arată un venit lunar net de aproximativ 4.000 de euro, o sumă considerabilă raportată la salariile medii din România. Veniturile diplomatice sunt justificate, potrivit MAE, de costurile ridicate de trai din orașele mari ale Europei și de necesitatea reprezentării oficiale a statului român.
Înainte de activitatea în administrația locală și de numirea în funcția diplomatică, Casandra Marinescu a fost angajată a Serviciului Român de Informații. Conform unui document din 2013, ea a primit de la SRI suma de 23.000 de lei.
Detaliile despre activitatea sa în cadrul serviciului de informații nu sunt publice, în conformitate cu reglementările privind protecția datelor și securitatea națională.
La Consulatul General al României din Munchen, funcția de consul general este ocupată de Miheia-Mălina Diculescu-Blebea, iar unul dintre consuli este Iulian Diculescu-Blebea, soțul acesteia. Casandra Marinescu activează în aceeași instituție, fiind responsabilă de o parte din serviciile consulare pentru comunitatea românească din Bavaria.
Cazul Casandrei Marinescu readuce în discuție procedurile prin care personalul din administrația publică locală ajunge să ocupe funcții importante în reprezentanțele diplomatice ale României. Potrivit legislației, numirea personalului diplomatic poate avea loc prin:
-
Concurs organizat de MAE – pentru diplomați de carieră.
-
Detașare – din alte instituții publice, dacă persoana îndeplinește anumite criterii de competență și experiență.
Criticii acestui sistem atrag atenția că, uneori, detașările se fac pe criterii politice sau de relații personale, fără o selecție competitivă transparentă. În lipsa unor criterii clare și publice, apar suspiciuni de nepotism sau de recompense politice.
Germania găzduiește una dintre cele mai mari comunități de români din Europa, iar Bavaria este una dintre regiunile cu cea mai mare densitate. Consulatul din Munchen gestionează anual mii de solicitări: pașapoarte, acte notariale, înmatriculări, probleme legale și asistență pentru cetățenii români aflați în dificultate.
Pentru aceste servicii, personalul consular trebuie să aibă competențe juridice, lingvistice și diplomatice, precum și capacitatea de a reprezenta interesele României în relația cu autoritățile germane.
Salariile diplomaților români au fost adesea subiect de discuție publică. Susținătorii nivelului actual de plată argumentează că:
-
Costurile de trai în marile orașe europene sunt ridicate.
-
Diplomații trebuie să participe la evenimente oficiale, să întrețină relații de reprezentare și să asigure servicii consulare complexe.
-
Veniturile competitive previn corupția și atrag profesioniști calificați.
Pe de altă parte, criticii subliniază că:
-
Diferența între salariile diplomaților și cele ale funcționarilor din țară este foarte mare.
-
În unele cazuri, numirile nu sunt bazate pe merit, ci pe relații politice.
-
Există lipsă de transparență în selecția personalului pentru misiunile externe.
Potrivit primarului din Vurpăr, până la sfârșitul anului 2025, Casandra Marinescu trebuie să își reglementeze situația contractuală cu Primăria Vurpăr. Dacă va continua să activeze în corpul diplomatic, cel mai probabil își va încheia formal legătura cu administrația locală.
MAE nu a oferit, până la momentul redactării articolului, detalii suplimentare privind parcursul profesional al acesteia sau criteriile care au stat la baza numirii în funcția de consul.
Cazul Casandrei Marinescu evidențiază o realitate mai puțin cunoscută: trecerea de la administrația locală – chiar dintr-o primărie de comună – la o funcție diplomatică importantă în străinătate. În contextul discuțiilor despre transparență, meritocrație și eficiență în serviciul public, astfel de situații ridică întrebări legitime despre criteriile de selecție și despre modul în care statul român își reprezintă cetățenii peste hotare.
Sursa foto: Turnul Sfatului
