Declarațiile de avere ale magistraților din Iași pentru 2024 dezvăluie o realitate departe de viața cetățenilor obișnuiți: venituri lunare nete de mii de euro, vile de sute de metri pătrați, terenuri în zone scumpe, colecții de bijuterii și tablouri valoroase, mașini de lux și zeci de conturi bancare.
Un judecător iese în evidență cu un record absolut – 80 de conturi în lei, plus conturi în euro și dolari – în timp ce alți colegi de breaslă au proprietăți evaluate la milioane de lei și depozite bancare de sute de mii de euro.
Aceste informații provin din ultimele declarații de avere publice, completate în 2024. Din 2025, după o decizie a Curții Constituționale a României, aceste date nu mai sunt accesibile publicului.
Potrivit analizei REPORTER DE IAȘI, majoritatea procurorilor și judecătorilor din acest top au:
-
Venituri nete între 4.000 și 8.000 de euro lunar;
-
Proprietăți imobiliare evaluate la aproape 1 milion de euro de familie;
-
Depozite bancare de minimum 150.000 lei, în multe cazuri depășind 1 milion lei;
-
2-3 autoturisme în gospodărie;
-
Bijuterii și opere de artă în valoare de zeci de mii de euro.
În plus, mulți magistrați au beneficiat de drepturi salariale restante câștigate în instanță – soluții pronunțate adesea de colegi magistrați – care le-au dublat sau chiar triplat veniturile anuale.
Vicepreședinta Curții de Apel Iași, Anda Ciocîntă Crișu, deține:
-
8 terenuri intravilane în Cozmești, Miroslava, Iași și Bârnova (5.200 mp);
-
8 terenuri agricole (15 ha);
-
Casă de 600 mp în Iași și apartament de 90 mp;
-
Bijuterii de 22.000 euro.
Are depozite de 2,45 milioane lei și acțiuni în valoare de 10,14 milioane lei – plasamente totale de 12,59 milioane lei. Venitul anual declarat: 342.000 lei. Este căsătorită cu omul de afaceri Cătălin Crișu, activ în domeniul imobiliar.
Judecătorul Andrei Ștefan Popa deține:
-
80 de conturi în lei, 8 în euro și 1 în dolari, însumând 774.000 lei, 6.900 euro și 4.480 dolari;
-
Un Ford din 2016 și colecție de artă de 29.000 euro;
-
Venit anual: 267.000 lei.
Doar dobânzile obținute din depozite în 2023 au fost de 33.400 lei.
Exemple din topul averilor:
-
Diana Mihaela Micu Cheptene, președinta Curții de Apel Iași: terenuri în Iași și Vaslui, două autoturisme, titluri de stat și depozite totalizând peste 900.000 lei și 58.000 euro; venit anual: 370.000 lei.
-
Monica Liliana Cocor: 4 apartamente, casă, depozite de 1,07 milioane lei și 59.000 euro, bijuterii de 6.500 euro; venit anual: 270.000 lei.
-
Maria Daniela Falcan: titluri de stat și depozite totalizând 1,03 milioane lei și 99.500 euro; venit anual: 260.000 lei.
Restanțele salariale au împins veniturile unor procurori la niveluri excepționale:
-
Adina Bocai: 3 terenuri intravilane, casă de 400 mp, 4 clădiri comerciale, Range Rover, depozite de 507.000 lei; venituri totale din salarii și chirii: peste 1,24 milioane lei anual (peste 100.000 lei lunar).
-
Veta Enculescu: apartament, Toyota Auris, conturi de 1,48 milioane lei; venit anual: 465.000 lei.
-
Ștefania Nicoleta Zaharia: două autoturisme, depozite de 155.000 lei; venit total anual: 468.000 lei.
Nu toți magistrații acumulează doar active; mulți au și datorii importante:
-
Elena Raluca Isepciuc: teren, apartament, casă, Mazda; credite totale de 1,98 milioane lei; venit anual: 260.000 lei.
-
Oana Maria Hodorogea: casă de 302 mp, bijuterii și ceasuri de 10.000 euro; credite de 1,43 milioane lei.
Declarațiile prezentate sunt ultimele accesibile publicului. Din 2025, în urma unei decizii CCR, averile magistraților nu mai sunt publice, fiind eliminate din categoria informațiilor accesibile online.
Această schimbare a stârnit critici din partea societății civile, care vede în această decizie o pierdere semnificativă a transparenței și o barieră în calea controlului public asupra integrității celor care aplică legea.
Analiza averilor celor mai bogați 30 de magistrați din Iași arată că:
-
Nivelul de trai al acestora este de 10 ori peste media națională;
-
Mulți dețin active multiple, în mai multe județe, plus plasamente financiare considerabile;
-
Veniturile sunt alimentate atât din salarii, cât și din drepturi salariale restante câștigate în instanță;
-
Pensiile de serviciu vor depăși adesea salariile actuale, iar vârsta de pensionare poate fi chiar 48 de ani.
În timp ce majoritatea românilor se confruntă cu probleme economice, în sistemul judiciar există o categorie restrânsă, dar extrem de privilegiată, care operează într-o realitate financiară complet diferită.
